Între OCN-uri, cămătărie și sărăcie! Microcreditarea a ajuns la aproape 5% din PIB

07 Mai 2022, 19:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mai 2022, 19:45 // Actual //  bani.md

Volumul creditelor cordate companiile de microcreditare au crescut constant de-a lungul anilor. Astfel, în anul 2021 ponderea împrumuturilor a ajuns la 4,7% din PIB față de 2,6% în anul 2016, potrivit studiului elaborat de economistul Dumitru Vicol în colaborare cu Camera de Comerț Americană în Moldova.

Volumul creditelor acordate de OCN-uri a crescut semnificativ pe parcursul anilor 2016 –21, înregistrând o valoare de 11,3 miliarde lei la sfârșitul anului 2021, reprezentând 4.7% din PIB-ului anului 2021 comparativ cu doar 2.4% din PIB în anul 2016. Relativ cu sectorul bancar, volumul creditelor și leasing-ului financiar oferit de către OCN-uri a ajuns să însumeze 16.8% din total finanțărilor acordate de către sectorul financiar reprezentând o creștere de 7p.p, din 2016”, se mai arată în analiză.

Potrivit economistului, una din cele mai importante premise ale activității de creditare nebancare este acoperirea segmentului de beneficiari care nu au acces, sau întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor bancare tradiționale. Respectiv, până în 2020 cea mai mare pondere în valoarea creditelor nebancare acordate de OCN-uri a fost pentru cei care nu prezintă garanții suficiente pentru a obține credite de la bănci sau au venituri oficiale prea mici pentru a securiza un credit bancar, conform datelor furnizate de 9 OCN-uri. Pentru acest segment de clienți, OCN-urile cuantifică capacitatea de plată prin metode de verificare alternative. Este de notat că cadrul de reglementare mai strict din anul 2020 și efectele pandemice, a făcut sectorul nebancar mai reticent în acordarea creditelor. Totuși, acest segment de credite s-a impulsionat în 2021.

Această reflectă că sectorul OCN-urilor a reușit să integreze în circuitul financiar clienți mai puțin bancabili care ulterior au început să declare mai multe veniturile oficiale.

Relativ cu sectorul bancar, volumul creditelor și leasing-ului financiar oferit de către OCN-uri a ajuns să însumeze 16.8% din total finanțărilor acordate de către sectorul financiar reprezentând o creștere de 7p.p. din 2016. Sectorul nebancar a furnizat în jur de 26% din totalul creditelor acordate în agricultură de către sistemul financiar. În același timp, pentru sectorul prestării serviciilor, creditelor acordate de către OCN-uri reprezintă aproape o treime din totalul creditelor sistemului financiar. Această denotă faptul că unele întreprinderi mici din agricultură sau servicii preferă să se finanțeze prin intermediul sectorului nebancar, probabil din cauza lipsei gajului sau procedurilor mai simple. Similar, creditele de consum din partea OCN-urilor reprezintă o treime din total.

Ponderea creditelor substandard, dubioase și compromise era de 13.1%. Aceasta este mai mare decât 6.1% pentru sectorul bancar. Totuși, este de menționat că rata creditelor neperformante pentru ÎMM-uri era de 9.4% pe întreg sector bancar. Considerând faptul că rata creditelor neperformante de 13.1% pentru sectorul OCN include și creditele de consum, există o probabilitate înaltă că calitatea portofoliului business ar fi relativ echivalent cu cel din sectorul bancar”, mai spune Dumitru Vicol în analiza sa.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.