Rusia răspunde agresiv la ideea de a-i fi folosite rezervele valutare la reconstrucția Ucrainei: ”Este un act ilegal”

Confiscarea rezervelor valutare îngheţate ale Rusiei şi utilizarea lor pentru reconstruirea Ucrainei este ”un act ilegal care subminează încrederea în Europa” a declarat adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksandr Gruşko, cu privire la propunerea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrel, relatează agenţia de presă rusă TASS.

Oficialul de rang înalt al UE a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze rezervele valutare ale Rusiei în valoare de miliarde de dolari pentru a reconstrui Ucraina după război.

”Aceasta este distrugerea fundaţiei relaţiilor internaţionale, iar aceste decizii, dacă ar fi luate, vor afecta europenii înşişi, sistemul financiar şi vor submina încrederea în Europa şi în Occident în general, deoarece reprezintă un act absolut ilegal şi pare a fi mai mult o lege a junglei”, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe Aleksandr Gruşko.

”Aşadar, un număr mare de state, alături de Rusia, se vor ridica cu scopul de a apăra ordinea mondială bazată pe dreptul internaţional”, a subliniat Gruşko.

”Bineînţeles că aş fi de acord pentru că este o decizie plină de logică”, a declarat Borrell, întrebat dacă rezervele îngheţate ale Rusiei ar putea ajuta la finanţarea efortului de reconstrucţie al Ucrainei odată ce războiul se încheie.

”Avem banii în buzunare şi cineva trebuie să-mi explice de ce este avantajos în ceea ce priveşte banii Afganistanului şi nu ar fi pentru banii Rusiei”, a continuat el, referindu-se la decizia Statelor Unite de a folosi 7 miliarde de dolari în active îngheţate de la banca centrală a Afganistanului pentru a oferi ajutor umanitar Afganistanului şi a compensa victimele terorismului după ce talibanii au preluat puterea.

Şefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a declarat anterior că, în urma sancţiunilor occidentale, aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele de aur şi valutare ale Rusiei au fost îngheţate.

Statele occidentale au impus o serie de sancţiuni Rusiei ca răspuns la invazia în Ucraina. Banca Centrală a Rusiei a fost şi ea vizată. Pe lângă îngheţarea rezervelor de aur şi valutare, Occidentul a interzis toate tranzacţiile legate de gestionarea rezervelor, activelor Băncii Rusiei, tranzacţiilor cu orice persoană juridică care acţionează în numele sau prin ordinul autorităţii de reglementare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rezerve #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.