Recesiunea economică bate la ușă. Prognoză sumbră pentru Moldova. Creștere de doar 1%

BERD și-a revizuit prognoza economică a Republicii Moldova de la 2% la 1% și a menținut-o la 3% pentru anul 2023.

Creșterea excepțional de puternică a PIB-ului Moldovei, de 13,9% în 2021, s-a datorat creșterii de două cifre a consumului gospodăriilor, care la rândul său a fost susținut de creșterea puternică a salariilor, a asistenței sociale și a remitențelor, precum și de redresarea cererii de export din lanțul valoric european al industriei auto.

Cu toate acestea, prețurile mai mari la alimente de la începutul anului 2021 și o triplare a prețurilor la gaze din octombrie 2021 au împins inflația de la aproape zero la începutul anului trecut la o rată anuală de 22,2% în martie 2022. Aceste evoluții au determinat Banca Națională a Moldovei să majoreze rata dobânzii de referință de la 3,65% pe an în iulie 2021 la 12,5% în martie 2022 și la 15,5% în mai 2022.

Prețurile ridicate la gaze au contribuit la deficitul de cont curent de 11,6% din PIB în 2021, determinând BNM să intervină pe piața valutară și reducând astfel activele din rezervele internaționale de la 4 miliarde de dolari în octombrie 2021 la 3,4 miliarde de dolari în martie 2022, dar acoperind încă aproximativ cinci luni de importuri.

BERD afirmă că subvențiile pentru energie acordate gospodăriilor și întreprinderilor pun presiune asupra finanțelor publice și elimină investițiile de stat. Se subliniază faptul că instituțiile fragile ale Moldovei se străduiesc să facă față afluxului de refugiați ucraineni și întreruperii comerțului din cauza războiului din Ucraina. Creșterile suplimentare recente ale prețurilor la energie și cereale vor continua să mențină inflația la un nivel ridicat.

Urmare a șocului negativ suferit de economia moldovenească, autoritățile au solicitat o finanțare sporită în cadrul unui nou program pe 40 de luni, care prevedea inițial 558 de milioane de dolari pentru această țară în cadrul mecanismelor ECF/EFF. Programul a fost aprobat în decembrie 2021. Experții BERD subliniază că asistența internațională va ajuta Moldova să atenueze unele probleme de finanțare imediate, dar riscurile de scădere din cauza inflației ridicate și a impactului războiului din Ucraina rămân semnificative.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#prognoza #economie #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.