Peskov își umflă mușchii: Datoria Moldovei pentru gaze este în creștere. Marfa livrată trebuie plătită

14 Mai 2022, 06:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2022, 06:38 // Actual //  bani.md

Rusia susține că nu există „niciun fel de substrat politic” în relația companiei „Gazrpom” cu Republica Moldova, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a precizat că, dacă o marfă a fost livrată, ea trebuie achitată. Peskov s-a referit la datoria Republicii Moldova pentru gazele rusești, precizând că aceasta este în creștere.

Peskov a admis că pot fi „anumite cedări, dar datoria nu poate să nu crească”.

Republica Moldova risca să rămână fără contractul de livrare a gazelor cu Gaxprom, în condițiile în care Chișinăul nu a reușit să efectueze auditul datoriei istorice.

Anterior ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că deși a cerut prelungirea perioadei de audit nu a primit un răspuns de la Gazprom. „Moldovagaz a primit am primit un răspuns prin care s-au confirmat volumele pentru luna mai. Până la data de 20 a fiecărei luni, Moldovagaz confirmă cu Gazprom volumele. Vom vedea dacă se vor confirma acele volume și pentru luna iunie.”

Contractul din luna octombrie 2021 între Moldovagaz şi Gazprom a fost semnat pe fondul continuării discuţiilor cu privire la datoria istorică a Republicii Moldova pentru livrările anterioare de gaze naturale, datorie estimată de partea rusă la 709 milioane de dolari. Oficialii moldoveni au declarat în toamna anului trecut că Guvernul de la Chişinău şi Gazprom au convenit să efectueze un audit cu privire la datoria istorică în 2022 şi să negocieze un calendar de rambursare a datoriei. Însă, procedura de audit a fost îngheţată, după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.