Peskov își umflă mușchii: Datoria Moldovei pentru gaze este în creștere. Marfa livrată trebuie plătită

Rusia susține că nu există „niciun fel de substrat politic” în relația companiei „Gazrpom” cu Republica Moldova, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a precizat că, dacă o marfă a fost livrată, ea trebuie achitată. Peskov s-a referit la datoria Republicii Moldova pentru gazele rusești, precizând că aceasta este în creștere.

Peskov a admis că pot fi „anumite cedări, dar datoria nu poate să nu crească”.

Republica Moldova risca să rămână fără contractul de livrare a gazelor cu Gaxprom, în condițiile în care Chișinăul nu a reușit să efectueze auditul datoriei istorice.

Anterior ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că deși a cerut prelungirea perioadei de audit nu a primit un răspuns de la Gazprom. „Moldovagaz a primit am primit un răspuns prin care s-au confirmat volumele pentru luna mai. Până la data de 20 a fiecărei luni, Moldovagaz confirmă cu Gazprom volumele. Vom vedea dacă se vor confirma acele volume și pentru luna iunie.”

Contractul din luna octombrie 2021 între Moldovagaz şi Gazprom a fost semnat pe fondul continuării discuţiilor cu privire la datoria istorică a Republicii Moldova pentru livrările anterioare de gaze naturale, datorie estimată de partea rusă la 709 milioane de dolari. Oficialii moldoveni au declarat în toamna anului trecut că Guvernul de la Chişinău şi Gazprom au convenit să efectueze un audit cu privire la datoria istorică în 2022 şi să negocieze un calendar de rambursare a datoriei. Însă, procedura de audit a fost îngheţată, după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Peskov #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.