Peskov își umflă mușchii: Datoria Moldovei pentru gaze este în creștere. Marfa livrată trebuie plătită

Rusia susține că nu există „niciun fel de substrat politic” în relația companiei „Gazrpom” cu Republica Moldova, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a precizat că, dacă o marfă a fost livrată, ea trebuie achitată. Peskov s-a referit la datoria Republicii Moldova pentru gazele rusești, precizând că aceasta este în creștere.

Peskov a admis că pot fi „anumite cedări, dar datoria nu poate să nu crească”.

Republica Moldova risca să rămână fără contractul de livrare a gazelor cu Gaxprom, în condițiile în care Chișinăul nu a reușit să efectueze auditul datoriei istorice.

Anterior ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că deși a cerut prelungirea perioadei de audit nu a primit un răspuns de la Gazprom. „Moldovagaz a primit am primit un răspuns prin care s-au confirmat volumele pentru luna mai. Până la data de 20 a fiecărei luni, Moldovagaz confirmă cu Gazprom volumele. Vom vedea dacă se vor confirma acele volume și pentru luna iunie.”

Contractul din luna octombrie 2021 între Moldovagaz şi Gazprom a fost semnat pe fondul continuării discuţiilor cu privire la datoria istorică a Republicii Moldova pentru livrările anterioare de gaze naturale, datorie estimată de partea rusă la 709 milioane de dolari. Oficialii moldoveni au declarat în toamna anului trecut că Guvernul de la Chişinău şi Gazprom au convenit să efectueze un audit cu privire la datoria istorică în 2022 şi să negocieze un calendar de rambursare a datoriei. Însă, procedura de audit a fost îngheţată, după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Peskov #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La intrarea în Chișinău, între Porțile Orașului și lacul din sectorul Botanica, se află unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din Republica Moldova – biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Ridicată în secolul al XVII-lea, această construcție din stejar este considerată cea mai veche și cea mai înaltă biserică medievală de lemn din țară.

Istoria ei începe în anul 1642, când a fost ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni la Mănăstirea Hârjauca. Locașul a fost construit din stejarii seculari ai codrilor Moldovei și reprezintă un exemplu autentic al arhitecturii religioase medievale. Stilul său este specific nordului Moldovei, apropiat de tradiția bisericilor de lemn din Bucovina.

În anul 1821, biserica a fost demontată și strămutată în satul Hirișeni, din actualul raion Telenești. Aici a slujit comunității locale mai bine de un secol. În 1928, odată cu construirea unei noi biserici din piatră, lăcașul de lemn a fost transformat în paraclis de cimitir și, treptat, a ajuns să fie abandonat.

Timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra construcției. În anul 1998, acoperișul bisericii, vechi de peste trei secole, s-a prăbușit, iar edificiul a rămas timp de aproape 12 ani fără protecție, expus ploii, zăpezii și degradării.

Salvarea a venit abia în 2009, când, la inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, biserica a fost demontată și transportată la Chișinău. Restaurarea a durat doi ani, iar lucrările au urmărit păstrarea cât mai fidelă a construcției inițiale.

Aproximativ 75% din structura originală a fost conservată, inclusiv aproape 85% dintre bârnele inițiale, care au fost tratate pentru a le prelungi durabilitatea. Circa 70% din iconostas a fost salvat, iar mai multe icoane din secolele XVII–XIX au fost restaurate. Acoperișul, grav deteriorat, a fost reconstruit integral. În toamna anului 2011, biserica a fost sfințită în noua locație, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Astăzi, biserica face parte din complexul „Muzeul Satului”, amplasat în aer liber la periferia sudică a capitalei. Monumentul poate fi admirat gratuit de toți cei care vor să descopere o filă autentică din istoria Moldovei.