Nervozitate la Kremlin! Rusia stă pe saci cu bani, dar nu poate cumpăra nimic

Pare o ironie a sorții, dar rubla Rusească a devenit cea mai puternică valută a lumii de la începutul anului, constată economistul Veaceslav Ioniță.

După 2 zile de odihnă cauzate de sărbătoarea de 9 Mai, Rubla Rusească a ajuns cu 11% mai puternică față de dolarul american comparativ cu începutul anului. Astfel acum rubla a depășit precedentul lider al clasamentului, realul brazilian, care s-a întărit cu 9% față de usd.

„De la începutul războiului Rusia poate exportă resurse energetice, însă are interdicții de import. În consecință Rusia vinde marfă, obține bani și nu poate face nimic cu ei, deoarece nimeni nu-i vinde marfă. Asta cum ai avea dolari în pustiu, când ești mort de sete. La ce bun valută, când ai nevoie de apă. Toți știm povestea din cartea de istorie, când europenii ajunși în lumea nouă schimbau sticluțe și oglinzi pe aur de la aborigeni. Acum Rusia nici oglinzi nu primește pentru gazul și petrolul său. Doar înscrisuri in conturi. Evident asta scoate din sărite conducerea Rusiei, care planifică să aplice și ea interdicții la export”, constată Ioniță.

Forțarea „spre patriotism” a exportatorilor ruși

Economistul afirmă că toți exportatorii sunt obligați să vândă 80% din încasările din export în ruble. Poate unii ar dori să-și păstreze economiile în valută, dar este interzis prin lege. Toți au dreptul doar la ruble.

În asemenea condiții rubla nu mai este o valută liber convertibilă, este greu de stabilit cursul ei real, totuși datorită primului factor descris de mine putem spune că rubla chiar este puternică.

„Au încercat și alte țări să mențină artificial valutele lor, dar s-a terminat cu un dezastru. Însă in cazul rublei ea se menține nu atât datorită politicilor restrictive a guvernului rus, cât datorită interdicțiilor impuse de țările occidentale de export a mărfurilor spre Rusia. Dacă e așa Rusia poate relaxa politica sa valutară, fără mari riscuri pentru valută”, spune Ioniță.

În consecință, Rusia are nevoie acum de mărfuri de import, dar nu de valută Străină tot mai ieftină la ei acasă. Iar aici ei chiar nu prea au ce face.

#valută #importuri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.