Peskov își umflă mușchii: Datoria Moldovei pentru gaze este în creștere. Marfa livrată trebuie plătită

14 Mai 2022, 06:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2022, 06:38 // Actual //  bani.md

Rusia susține că nu există „niciun fel de substrat politic” în relația companiei „Gazrpom” cu Republica Moldova, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a precizat că, dacă o marfă a fost livrată, ea trebuie achitată. Peskov s-a referit la datoria Republicii Moldova pentru gazele rusești, precizând că aceasta este în creștere.

Peskov a admis că pot fi „anumite cedări, dar datoria nu poate să nu crească”.

Republica Moldova risca să rămână fără contractul de livrare a gazelor cu Gaxprom, în condițiile în care Chișinăul nu a reușit să efectueze auditul datoriei istorice.

Anterior ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că deși a cerut prelungirea perioadei de audit nu a primit un răspuns de la Gazprom. „Moldovagaz a primit am primit un răspuns prin care s-au confirmat volumele pentru luna mai. Până la data de 20 a fiecărei luni, Moldovagaz confirmă cu Gazprom volumele. Vom vedea dacă se vor confirma acele volume și pentru luna iunie.”

Contractul din luna octombrie 2021 între Moldovagaz şi Gazprom a fost semnat pe fondul continuării discuţiilor cu privire la datoria istorică a Republicii Moldova pentru livrările anterioare de gaze naturale, datorie estimată de partea rusă la 709 milioane de dolari. Oficialii moldoveni au declarat în toamna anului trecut că Guvernul de la Chişinău şi Gazprom au convenit să efectueze un audit cu privire la datoria istorică în 2022 şi să negocieze un calendar de rambursare a datoriei. Însă, procedura de audit a fost îngheţată, după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.