Irak planifică să mărească capacitatea de producție la petrolului la șase milioane de barili pe zi. Cât țiței extrage

Ministrul irakian al petrolului, Ihsan Abdul Yabbar, a anunţat că ţara sa accelerează investiţiile în sectorul energetic cu scopul de a majora capacitatea de producţie la şase milioane de barili pe zi până în 2027, relatează agenţia EFE.

„În sectorul petrolului şi gazelor, Irak accelerează programele pentru a atinge şase milioane de barili pe zi până în 2027”, a spus ministrul, într-o intervenţie la Middle East Petroleum & Gas Conference (MPGC), de la Manama.

În prezent, capacitate de producţie a Irakului, al doilea mare producător din OPEC, după Arabia Saudită, este de 4,8 milioane de barili pe zi, dar se produc doar „4,5 milioane tone, conform cerinţelor pieţei”.

Pe 5 martie, Yabbar a anunţat că Irakul a încasat în februarie 8,5 miliarde de dolari din exporturile de petrol, cea mai mare cifră înregistrată în ultimii opt ani, în pofida turbulenţelor prin care trec pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, ministrul irakian a susţinut că preţul actual al petrolului nu se ridică la nivelul majorării celui al altor resurse energetice, precum gazele şi electricitatea.

OPEC, împreună cu cei zece parteneri din afara organizaţiei, printre care şi Rusia, consideră că piaţa este echilibrată şi atribuie majorarea preţului unor factori fără legătură cu producţia, precum situaţia geopolitică.

Irak, care se confruntă cu o criză economică şi probleme cu electricitatea, are unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume. Petrolul reprezintă circa 90% din veniturile din casieria ţării.

„Irak se angajează să rămână unul dintre principalii actori de pe piaţa de energie şi va acoperi lipsa de investiţii din sectorul petrolului”, a concluzionat Yabbar.

#Irak #sectorul energetic #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.