Inflația – un „bulgăr de zăpadă” fierbinte pe terenul politic

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a fost chemat din nou în parlament. De această dată, să explice ce se întâmplă cu inflația, chiar dacă deputații știu bine că stăvilirea inflației nu depinde doar de o bancă centrală. Devenită o piesă de joc pe terenul politic, inflația se rostogolește ca un „bulgăr de zăpadă” pe care încearcă să-l oprească doar BNM. Instituția afirmă că face tot ce îi stă în puteri ca să evite consecințe și mai grave pe viitor.

Octavian Armașu spune că este gata să meargă oricând în parlament și să răspundă la toate întrebările deputaților. La rândul lor, aleșii poporului susțin că încă nu au găsit răspuns la întrebarea „De ce inflația este așa de mare în Republica Moldova?”, chiar dacă nu demult guvernatorul a explicat la un eveniment public aceste cauze.

În societate se crede că, de fapt, guvernatorului i se caută nod în papură ca să plece din funcție și politicienii să își pună omul lor la BNM.

Mai multe voci susțin că inflația este trasă în sus de problemele care vin din trecut: tarife neajustate la timp, corupția care a luat amploare, economia subterană cu salarii în plic și exodul populației. În acest buchet, se adaugă și crizele internaționale, mai recente fiind cea pandemică și războiul din Ucraina. Aceste crize au provocat încetinirea creșterii economice la nivel internațional, inclusiv în Republica Moldova.

Ca răspuns la efectele restricțiilor din timpul pandemiei, pentru a stimula economia și a sprijini populația, Banca Națională a venit cu o politică monetară relaxată. În prima jumătate a anului trecut, rata de bază a ajuns chiar la un nivel de 2,65 puncte procentuale. În așa mod, s-a urmărit atenuarea efectelor negative ale pandemiei asupra economiei naționale și susținerea redresării economice.

Primele semnale că economia globală se va confrunta cu o altă criză, au fost atunci când la bursele internaționale au început să crească rapid prețurile la gazele naturale. La început, pentru Republica Moldova nu părea să fie o amenințare, din moment ce prețurile erau stabilite în contractul semnat cu un an în urmă. Însă, odată ce pe plan internațional criza se aprofunda, Gazprom a început să ceară socoteală și Republicii Moldova pentru datoriile istorice la gazele naturale. Mai mult, în toamna anului trecut guvernarea a fost pusă în situația când a cumpărat volume de gaze naturale la un preț triplu de pe piața internațională. Aceste evenimente au împins BNM să se reorienteze și să înceapă trecerea de la o politică monetară relaxată la una mai restrictivă. Astfel, din luna iulie 2021, banca centrală a început, treptat, să majoreze rata de bază, ajungând în luna decembrie 2021 la nivelul de 6,50 puncte procentuale.

A fost perioada în care tarifele la gazele naturale au făcut un salt dureros pentru cetățeni – acesta fiind și începutul „bulgărului de zăpadă”. Cum era și de așteptat, ANRE a început să majoreze tarifele la gaz, neajustate de ani buni. Astfel, pe lângă faptul că, consumatorii casnici au fost obligați să scoată mai mulți bani din buzunar ca să se încălzească, iar agenții economici au trebuit să înfrunte costuri de producție mai mari. În plus, la bursele internaționale au început să crească prețurile la petrol.

Criza pandemică nu a reușit să treacă în domeniul trecutului, că omenirea s-a pomenit în fața unei alte provocări cu impact global – războiul din Ucraina. Așa că Republica Moldova, având o economie mică și deschisă, a fost influențată imediat de evoluțiile de peste hotare. S-au majorat prețurile la resursele energetice, a fost perturbat comerțul, populația a început să aibă reacții emotive pentru a-și salva economiile și în primele săptămâni ale războiului, unii deponenți și-au retras banii din bănci, după care i-au adus înapoi. La fel, economia a intrat într-o nouă fază de incertitudine, inclusiv în urma sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse.

Aceste crize au impus banca centrală să acționeze mai ferm și să ia decizii care să protejeze erodarea economiilor și veniturilor cetățenilor pe viitor. „În condițiile în care șocurile inflaționiste sunt resimțite mai puternic în țări cu economii mici și deschise precum e cea a Republicii Moldova, respectiv inflația este mai persistentă și este nevoie de aplicat în continuare măsuri de politică monetară restrictive”, a declarat Armașu la prezentarea celui de-al doilea raport asupra inflației.

Prognoza BNM arată că rata anuală a inflației va spori până în trimestrul III al anului curent, iar apoi va avea o tendință de scădere.

În timp ce BNM operează cu argumente economice, la Chișinău inflația a ajuns un subiect politic – găsirea țapului ispășitor. Vocile sunt împărțite. Unii politicienii zic că BNM face ceea ce trebuie, iar alții o critică dur. În același timp, partenerii externi ai Republicii Moldova salută măsurile întreprinse de Banca Națională a Moldovei în lupta cu inflația.

Recent, FMI a apreciat „consolidarea supravegherii sectorului financiar și, respectiv, reziliența acestuia, în pofida presiunilor temporare asupra lichidității din piață. Directorii executivi au subliniat importanța ajustării măsurilor de înăsprire a politicii monetare pentru realizarea echilibrului dintre obiectivul asigurării stabilității financiare și cel al creșterii economice”.

Opiniile au venit și din partea societății civile din Republica Moldova. Mai mulți experți în economie au reiterată că eficiența acțiunilor BNM în combaterea creșterii inflației depinde foarte mult și de acțiunile autorităților centrale, nu doar de Banca Națională.

Astfel, audierea în parlament a guvernatorului BNM din această săptămână vor arăta ce este la mijloc cu adevărat: intenția de a căuta soluții la nivelul tuturor autorităților pentru a stăvili inflația sau doar un prilej de a umfla imaginea și capitalul politice.

#rata inflatiei #Octavian Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.