Toreadorul reacționează după declarațiile că Londra plănuiește să înarmeze Moldova: Ne transformă în carne de tun

Mai multe întâlniri între lideri politici britanici și reprezentanți ai diplomației basarabene au avut loc în ultimele zile.

Marea Britanie a anunțat vineri, 20 mai, prin vocea ministrului de Externe Liz Truss că vrea să înarmeze fosta republică sovietică la „standarde NATO” pentru a-și îmbunătăți securitatea împotriva unei Rusii agresive.

În replică, fostul președinte pro-rus Igor Dodon, a avut o ieșire publică în care a criticat planul anunțat de britanici.

Nu avem nevoie de NATO!”, a scris Dodon pe canalul său de Telegram. „Ajutorul militar de la NATO se poate dovedi un deserviciu notoriu care nu va face decât să ne înrăutăţească situația, să aducă durere ţării noastre şi să transforme soldaţii şi poporul nostru în carne de tun”.

Dodon a fost președintele Republicii Moldova între 2016 și 2020, când a pierdut alegerile în fața candidatei pro-UE Maia Sandu.

Guvernul Republicii Moldova nu a comentat încă cu privire la planul anunțat de Marea Britanie, dar se speculează că semnarea unui acord este iminentă.

O echipă de diplomați britanici a zburat în capitala Moldovei, Chișinău, săptămâna trecută, iar Truss s-a întâlnit vineri cu omologul Nicu Popescu, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Europei la Torino.

Constituția Republicii Moldova consacră neutralitatea acesteia. Analiștii consideră că orice apropiere de NATO sau de Occident este de natură să înfurie Kremlinul.

Rusia nu a comentat până acum planurile britanice de a înarma Moldova, dar a avertizat anterior că intenționează să-și aducă războiul la granița Moldovei pentru a se lega de regiunea separatistă pro-rusă a Transnistriei.

Un analist rus a spus că armele britanice ar escalada tensiunile dintre Moldova și Transnistria, care găzduiește un detașament de soldați ruși.

„Până și disponibilitatea Chișinăului de a lua în considerare o evoluție militară a conflictului moldo-transnistrean face dificilă găsirea unor mecanisme care să limiteze escaladarea”, a declarat Dmitri Danilov, profesor de securitate europeană la Academia Rusă de Științe, pentru The Telegraph.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#reacționează #înarmare #Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.