(VIDEO) Fabrica din Ucraina Artyomsol a fost închisă. Era cea mai mare companie de extracție a sării geme din Europa

24 Mai 2022, 17:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
24 Mai 2022, 17:18 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Întreprinderea de Stat „Artyomsol” din regiunea Donețk, Ucraina, producătoare de sare, și-a sistat activitatea de mai bine de o lună. Despre aceasta a anunțat directorul întreprinderii, Victor Iurin într-un interviu pentru Vilny Radio. Printre clienții sării se numără Republica Moldova, România, Polonia, Georgia, Ungaria.

Întreprinderea de Stat Artyomsol este cea mai mare întreprindere din Europa pentru extracţia sării geme. Potrivit informațiilor, produsele deja dispar de pe rafturile magazinelor din Ucraina.

„Întreprinderea nu funcționează, este inactivă, conform ordinului, până la un timp nedeterminat. Bombardarea este constantă, clădirea administrativă este parțial distrusă. Au fost lovituri directe în mine, un depozit de materiale. Procesul de producție nu este posibil. Nu punem oamenii în pericol. Mai mult, majoritatea locuitorilor din Soledar, angajați ai Întreprinderii de Stat „Artyomsol” au fost deja evacuați. Majoritatea angajaților din administrație, lucrători, ingineri și tehnici nu sunt la locul lor”, spune șeful întreprinderii.

În acest context, Ucraina va trebui să importe mai multă sare din străinătate, spune șeful întreprinderii.

„Atâta timp cât luptele vor continua, va trebui să înlocuim [sarea noastră] cu una de import”, spune el.

De asemenea, Victor Iurin consideră că închiderea Întreprinderii de Stat Artyomsol va fi resimțită de consumatorii din străinătate.

„Am fost cea mai mare companie de minerit de sare din Europa. Printre clienții noștri obișnuiți se numără Ungaria, Polonia, Georgia, Moldova, Azerbaidjan, România”, spune Victor.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.