Elveția vrea să adune fonduri pentru reconstrucția Ucrainei. Costul uriaș al distrugerilor provocate de Rusia

Preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, a anunțat marți, 24 mai, la Davos, că țara sa va organiza o conferinţă pe tema reconstrucţiei Ucrainei.

Evenimentul, care va avea loc în 4 și 5 iulie, va avea scopul de a mobiliza fonduri pentru ţara afectată de distrugeri masive după invazia rusă.

O conferinţă pe tema reformelor ucrainene urma iniţial să aibă loc la această dată în oraşul Lugano, dar titlul şi subiectul acesteia au fost schimbate din cauza contextului, a indicat Ignazio Cassis în cursul unui briefing de presă.

”Conferinţa privind recuperarea Ucrainei va fi dedicată procesului de reconstrucţie”, a spus şeful statului în cadrul acestei luări de cuvânt la care au fost invitaţi prin videoconferinţă premierul ucrainean, Denis Şmîhal, şi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, prevăzută la faţa locului, dar a căror sosire a fost întârziată din cauza problemelor de transport.

Detalii despre viitorii participanţi la conferinţă sunt necunoscute deocamdată, o invitaţie a fost adresată la aproximativ 40 de lideri, dar se aşteaptă ca aceasta să abordeze în special problema contribuţiilor promise şi viitoare din partea Băncii Mondiale, OCDE şi Uniunii Europene, a afirmat preşedintele elveţian.

Ignazio Cassis a mai precizat că va participa preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, fără a detalia sub ce formă.

Rusia ”a distrus drumurile, infrastructura comunală, face totul pentru ca viaţa să fie imposibilă în Ucraina”, a declarat premierul ucrainean în discursul său, evaluând costul acestor distrugeri la 600 de miliarde de dolari.

Liderul ucrainean a îndemnat ”comunitatea internaţională la mobilizarea ajutorului financiar, crucial pentru reconstrucţie”.
Conferinţa se va concentra pe infrastructură, decimată de război, precum şi pe economie, probleme de mediu şi sociale şi va presupune mobilizarea de fonduri printr-un apel la donaţii, a mai spus Ignazio Cassis marţi.
Va fi vorba nu doar despre trimiterea de fonduri Ucrainei, a adăugat şeful statului elveţian, subliniind că ”există pericolul ca aceste fonduri să ajungă în mâini greşite”, şi referindu-se la importanţa ”de a audita cheltuirea fondurilor”.

#reconstructie #Elveția #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.