Au rămas fără rezerve de tancuri moderne? Rușii au scos de la „naftalină” depășitele tancuri sovietice T-62

25 Mai 2022, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2022, 17:44 // Actual //  bani.md

Armata rusă a scos de la „naftalină” o parte din tancurile T-62, experții militari și ucrainenii speculând că trupele de invazie au pierdut atât de multe tancuri încât sunt nevoite să recurgă la acest model depășit.

Astfel, în Rusia a fost filmat un tren încărcat cu astfel de tancuri, imaginile venind după ce partea ucraineană a spus în urmă cu câteva zile că, din cauza numărului mare de pierderi de tancuri, armata rusă este nevoită să reactiveze o anumită cantitate de T-62.

T-62 sunt inferioare din toate punctele de vedere tancurilor rusești/sovietice mai moderne, remarcă analistul militar Chris Owen.

Au un tun mai mic (115 mm față de 125 mm), un blindaj mai subțire, nu au încărcător automat, dispun de sisteme de control al focului și radio învechite, nu au capacități de luptă pe timp de noapte, viteze mai reduse și o cadență de tragere mai mică.

T-62 prezintă, de asemenea, dificultăți logistice semnificative. T-72, T-80 și T-90 au toate o construcție similară, cu piese și muniție comune și un grad ridicat de interoperabilitate. T-62 are o descendență complet diferită, descinzând din venerabilul T-55.

Uniunea Sovietică a început să fabrice tancuri principale de luptă T-62 în 1961, producția fiind oprită în 1975.

Dacă într-adevăr acestea vor apărea pe frontul din Ucraina, acest lucru înseamnă că armata rusă a rămas fără rezerve de tancuri mai moderne operaționale și că, dacă va rămâne și fără T-62 va ajunge să apeleze chiar și la „anticele” T-55.

Trupele ruse din Ucraina au pierdut, potrivit confirmărilor vizuale, 4.034 de vehicule și echipamente grele, arată centralizarea realizată de reputatul site oryxspioenkop.com.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.