Putin șantajează Occidentul cu criza alimentară: Rusia va ajuta dacă i se ridică sancțiunile

Președintele rus Vladimir Putin șantajează din nou Occidentul spunând că este gata să ajute la „depăşirea crizei alimentare” provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei.

Rusia „este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării sancțiunilor motivate politic de către Occident”, a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi.

Kremlinul precizează că acest apel a avut loc „la iniţiativa părţii italiene”.

Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina „nu sunt fondate”.

„Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus”, a declarat el. „Situaţia s-a înrăutăţit din cauza restricţiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană”, a asigurat el, referindu-se la salvele de sancţiuni fără precedent care au lovit Rusia, notează AFP, potrivit Agerpres.

Ucraina, un exportator major de cereale, în special porumb şi grâu, are producţia blocată din cauza luptelor. La rândul ei, Rusia, o altă putere cerealieră, nu îşi poate vinde producţia şi îngrăşămintele din cauza sancţiunilor occidentale care afectează sectoarele financiare şi logistice. Cele două ţări produc o treime din grâul mondial.

Vladimir Putin l-a informat de asemenea pe Draghi despre „lucrările în curs pentru a stabili o viaţă liniştită în oraşele eliberate din Donbas” şi că procesul de pace a fost „îngheţat de Kiev”, mai notează AFP.

Potrivit unui comunicat al guvernului italian, „apelul a fost dedicat evoluţiei situaţiei din Ucraina şi eforturilor de a găsi o soluţie comună la criza alimentară în curs, precum şi gravelor repercusiuni asupra celor mai sărace ţări ale lumii”.

Niciunul dintre cei doi lideri nu a vorbit direct despre planul de pace în Ucraina propus de Italia.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a considerat joi că acest plan prezentat de Italia la ONU nu este „serios” şi că el nu îi cunoaşte conţinutul decât din presă, textul nefiind comunicat Moscovei.

Printre altele, Putin i-a mai spus lui Draghi că Rusia este gata să continue furnizarea neîntreruptă de gaz către Italia.

#criză #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.