Drumurile noastre poate ... Decidenții care se schimbă des și achizițiile lente frânează construcția drumurilor

Proiectul Îmbunătățirea drumurilor locale (Local Roads Improvement Project), finanțat de Banca Mondială. Scopul proiectului este reabilitarea drumurilor locale cu o lungime totală de 150 km (inițial 300 km) se mișcă cu viteza melcului.

Deși proiectul inițial trebuia să se finalizeze în anul 2021 și să cuprindă 300 km de drumuri, durata lui a fost extinsă până în 2023, iar lungimea drumurilor vizate a fost redusă până la 150 km. Actualmente, din cele 80 mil. USD au fost debursate doar 50 mil. USD (63%) (situația din 30.04.2022), lungimea drumurilor reabilitate este de 90 km (situația din 15.11.21), iar progresul spre îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare este evaluat de Banca Mondială ca “moderat satisfăcător”, potrivit unei analize a Expert-Grup.

Reținerea implementării proiectului a fost cauzată de schimbările frecvente ale decidenților, procesul lent de achiziție a serviciilor de proiectare, problemele persistente în performanța antreprenorilor (care în câteva cazuri au determinat anularea contractelor), participarea slabă a ofertanților la achiziții, precum și de creșterea prețurilor peste bugetele prevăzute inițial, în urma tergiversării.

La acestea s-au adăugat, în timpul pandemiei Covid-19, dificultățile de mobilizare a forței de muncă și de transport al materialelor. Există riscul de nefinalizare a lucrărilor până în anul 2023 (ultima dată-limită, extinderi nu vor mai fi), și atunci Guvernul va trebui să finanțeze lucrările contractate din sursele proprii. Ținând cont de performanța slabă a acestui proiect, considerăm că este pusă sub semnul întrebării realizarea intenției Guvernului de a contracta de la Banca Mondială o finanțare adițională de 120 mil. EUR pentru a continua reabilitarea drumurilor locale, inclusă în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022”, mai spun economiștii Expert- Grup.

#decidenți #reabilitare #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.