Al șaselea pachet de sancțiuni: Liderii UE au convenit asupra unui plan de blocare a importurilor de petrol rusesc

31 Mai 2022, 09:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Mai 2022, 09:10 // Actual //  MD Bani

Liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui plan de blocare a peste două treimi din importurile de petrol rusești, transmite BBC.

Interdicția este un compromis care nu va afecta importurile de petrol prin conducte deocamdată, în urma opoziției Ungariei.

Șeful Consiliului European, Charles Michel, a declarat că acordul a oprit „o sursă uriașă de finanțare” pentru mașina de război rusă.

Măsurile fac parte dintr-un al șaselea pachet de sancțiuni aprobat la un summit de la Bruxelles, asupra căruia toate cele 27 de state membre au trebuit să cadă de acord.

Michel a spus că UE a convenit, de asemenea, măsuri puternice care vizează cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, și trei radiodifuzori care aparțin statului.

Membrii UE s-au luptat ore întregi pentru a-și rezolva divergențele legate de interzicerea importurilor de petrol rusești, principalul său adversar fiind Ungaria.

Compromisul a urmat săptămâni de dispute până când s-a convenit că va exista „o scutire temporară pentru petrolul care vine prin conducte către UE”, a declarat domnul Michel reporterilor.

Din acest motiv, sancțiunile imediate vor afecta numai petrolul rusesc transportat în UE pe mare – două treimi din totalul importat din Rusia.

Dar, în practică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că domeniul de aplicare al interdicției va fi mai larg, deoarece Germania și Polonia s-au oferit voluntar să-și reducă propriile importuri prin conducte până la sfârșitul acestui an.

„Au rămas aproximativ 10-11% care sunt acoperite de sudul Druzhba”, a spus Von der Leyen, referindu-se la conducta rusă care furnizează petrol către Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.

Consiliul European va revizui această scutire „cât mai curând posibil”, a adăugat ea.

Interzicerea importurilor de petrol rusesc a fost propusă inițial de Comisia Europeană – care elaborează legi pentru statele membre – în urmă cu o lună.

Dar rezistența, în special din partea Ungariei, care importă 65% din petrolul său din Rusia prin conducte, a împiedicat ultima rundă de sancțiuni a UE.

Alte țări fără ieșire la mare, precum Slovacia și Republica Cehă, au cerut și ele mai mult timp din cauza dependenței lor de petrolul rusesc.

Premierul ungar Viktor Orban a menținut o atitudine dură în timpul discuțiilor, acuzând Comisia Europeană pentru că nu a negociat în mod corespunzător interdicția cu țările membre.

El a spus că energia este o „problemă serioasă” și că „avem nevoie de soluții și apoi de sancțiuni”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a participat la summit, a îndemnat țările UE să înceteze „certurile” lor interne, declarând că au ajutat doar Moscova.

„Toate certurile din Europa trebuie să se termine, dispute interne care nu fac decât să încurajeze Rusia să pună din ce în ce mai multă presiune asupra dumneavoastră”, a spus Zelensky. „Este timpul să nu fiți separați, nu fragmente, ci un întreg”, a spus el.

Prim-ministrul letoniei Krisjanis Karins a spus că țările membre nu ar trebui să se „împotmolească” în propriile interese personale.

„Ne va costa mai mult. Dar sunt doar bani. Ucrainenii plătesc cu viața”, a spus el.

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:58 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII