Abramovici dă în judecată Consiliul UE pentru că a fost pus pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei

Miliardarul rus Roman Abramovici a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene pentru sancțiunile impuse împotriva sa, în cadrul măsurilor care vizează Rusia și aliații apropiați ai președintelui Vladimir Putin, relatează Euronews.

În luna martie, UE l-a inclus pe Abramovici, alături de alți oligarhi ruși, pe lista persoanelor cărora li s-au înghețat activele și li s-au interzis călătoriile din cauza rolului lor în invazia rusă în Ucraina. La acea vreme, blocul comunitar l-a acuzat pe fostul proprietar al clubului londonez de fotbal Chelsea că a avut „acces privilegiat la președintele rus și că a menținut relații foarte bune cu acesta”, lucru pe care Abramovici l-a negat vehement.

Abramovici a fost nevoit să vândă Chelsea după ce a fost sancționat de guvernul britanic, fiind acuzat de faptul că a permis „invazia brutală și barbară” a lui Putin în Ucraina.

Vânzarea clubului din Premier League pentru 2,5 miliarde de lire sterline (3,2 miliarde de dolari) – cel mai mare preț plătit vreodată pentru o echipă sportivă – a fost finalizată luni, formația londoneză fiind cumpărată de un consorțiu condus de Todd Boehly, coproprietar al echipei Los Angeles Dodgers.

Tranzacția a marcat sfârșitul perioadei de 19 ani, plină de trofee, în care Abramovici a deținut clubul.

Comisia Europeană a precizat că autoritățile portugheze au confirmat faptul că vânzarea clubului Chelsea de către Abramovici – care deține și cetățeniile portugheză, rusă și israeliană – nu este în beneficiul miliardarului sau al unei entități asociate cu acesta și că veniturile vor fi folosite doar pentru activități umanitare în Ucraina.
„Acest lucru vine în urma unui angajament strâns între Comisia Europeană, Portugalia și Regatul Unit, menit să asigure că vânzarea este pe deplin în conformitate cu legislația UE privind sancțiunile”, a precizat Executivul comunitar, într-un mesaj pentru AP, potrivit Euronews.

„Punerea în aplicare și aplicarea eficientă a sancțiunilor UE reprezintă o prioritate pentru Comisie”, a mai transmis instituția de la Bruxelles.
Contactați marți, oficialii Consiliului și ai Curții de Justiție a UE nu au oferit detalii în privința acestei cauze juridice.

#Abramovici #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.