Scăpăm de coșmarul deconectării gazului? Salvarea vine din Azerbaidjan

În zile 1-4 iunie ministrul Infrastructurii, Spînu susține că se va afla la Baku, Azerbaidjan și participa la Baku Energy Week. Dânsul spune că va continua discuțiile pentru a diversifica sursele de aprovizionare a țării noastre cu resurse energetice.

Cantitățile de gaz azer care ar intra în România ar ajunge ți în Republica Moldova și ar fi destinate nu numai acoperirii consumului intern, ci și a celui regional. Potrivit unor surse Transgaz, prin conducta tranzit 2 de pe Coridorul Transbalcanic pot fi tranzitate gaze prin România pe BRUA în Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia.

Rafinăriile din țara vecină România procesau în medie o treime din țiței din producția internă, o altă treime importat din Kazahstan și o treime importat din Rusia. Cu ate cuvinte, OMV Petrom, Rompetrol și chiar și Lukoil ar trebui să identifice surse alternative cel puțin pentru țițeiul rusesc procesat până acum în rafinăriile pe care le dețin, Petrobrazi, Petromidia/Vega și Petrotel.

Azerbaidjanul exportă deja țiței în regiune, compania de stat Socar, prezentă și pe piața din România, deținând o mare rafinărie, cu o capacitate anuală de procesare 10 milioane tone, în Turcia. Aceasta a fost pusă în funcțiune în 2019, iar capacitatea sa este aproape egală cu cea cumulată a Petrobrazi și Petromidia.

Azerbaidjan se situează pe locul 22 în topul producătorilor de petrol, cu o producție de 710 mii barili/zi, de peste 10 ori mai mare decât producția autohtonă, și pe locul 25 în topul producătorilor de gaze, cu o producție anuală de 29,3 miliarde mc, de 3 ori peste cea a României.

În ceea ce privește topul statelor exportatoare, Azerbaidjanul se situează pe locul 16 la țiței și pe locul 14 la gaze.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc 100%.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

Prețul de achiziție al metanului pentru luna iunie este de 880 USD pentru mia de metri cubi.

#Azerbaidjan #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.