Adio, shaorma grecească! Cât costă acum o porție de souvlaki

În timp ce restaurantele din Grecia se pregătesc pentru sezonul de vară, urmăresc cu atenţie impactul posibil dăunător al inflaţiei, scos în evidenţă pe deplin de preţul souvlaki, o gustare populară atât în rândul localnicilor, cât şi al turiştilor, care a crescut în medie cu 30%, cu mult peste inflaţia de 10%, aflată la rândul ei la un maxim al ultimilor 28 de ani, transmite Reuters.

Gustarea clasică de carne la grătar învelită în lipie, cu salată şi iaurt cu usturoi, costă acum 3,30 euro (3,55 dolari), în medie, în zona Atenei, cu 30% mai mult decât vara trecută.

În condiţiile în care costul principalelor ingrediente ale souvlaki – carne, legume şi ulei de floarea-soarelui – este în creştere puternică, împreună cu preţurile energiei, din cauza impactului războiului şi al pandemiei de Covid-19 asupra lanţurilor de aprovizionare, acest lucru evidenţiază unele dintre principalele presiuni cu care se confruntă economia mondială.

”Războiul din Ucraina ne-a afectat foarte mult. Clienţii greci au scăzut substanţial”, a spus Thanasis Golas, în vârstă de 79 de ani, proprietarul unuia dintre cele mai vechi magazine de kebab din districtul Monastiraki, aflat la umbra Acropolei, în timp ce tăia bucăţi de carne de porc pentru clientela sa în principal străină.

Văzut de multă vreme ca un produs ieftin, accesibil aproape oricui, souvlaki a devenit din ce în ce mai mult genul de articol pentru care cei cu bugete reduse se gândesc de două ori înainte de a-l cumpăra.

”În trecut îmi cumpăram două-trei souvlaki, azi am cumpărat doar unul, pentru că este foarte scump, iar salariile sunt mici acum”, spune Morina Ntotsi, o femeie de serviciu în vârstă de 58 de ani, care câştigă 720 de euro pe lună.

Sindicatul Grill and Restaurant din Atena spune că preţul cărnii de porc a crescut cu 30% în ultimele 12 luni, uleiul de floarea soarelui importat în general din Ucraina s-a scumpit cu 125% şi facturile la electricitate s-au mărit cu peste 100%.

”Sper că războiul se va sfârşi curând”, a spus Spyros Bairachtaris, a cărui familie deţine un restaurant lângă Acropole de mai bine de 140 de ani şi care, după dublarea facturii la energie electrică, se chinuie să ţină preţul souvlaki-ului la sub 3 euro pe porţie.

#Shorma #pret #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.