Lista furturilor comise de ruși la centrala nucleară Cernobîl

Soldații ruși care ocupat fosta centrală nucleară de la Cernobîl au furat 698 de calculatoare, 344 de vehicule, 1.500 de detectoare de radiație, software de neînlocuit și aproape toate echipamentele de stingere a incendiilor, relatează Washington Post.

Lista furturilor și a ceea ce forțele de ocupare ale Rusiei aau aruncat în aer sau ciuruit cu gloanțe în și în jurul laboratoarelor de la Cernobîl este încă în curs de întocmire.

În timp ce catastrofa de care se temeau mulți a fost evitată la locul celui mai mare dezastru nuclear din lume în 1986, oficialii centralei de la Cernobîl fac acum un bilanț al unei luni de ocupație rusă, în care nouă dintre colegii lor au fost uciși și cinci au fost răpiți.

„Nu pot spune că au cauzat daune omenirii, dar cu siguranță mari daune economice Ucrainei”, a spus Mykola Bespaly, 58 de ani, directorul Laboratorului Central de Analiză al site-ului, așezat într-o sală cu pereții umpluți de graffiti.

Uriașa centrală nucleară de la Cernobîl nu mai produce energie, dar înainte de invazie aproape 6.000 de muncitori încă monitorizau efectele de durată ale dezastrului nuclear de acum mai bine de trei decenii, precum și procesarea combustibilului nuclear uzat de la alte centrale din Ucraina și Europa.

Pierderile se ridică la peste 135 de milioane de dolari

Per total, el estimează costul înlocuirii a ceea ce s-a pierdut la peste 135 de milioane de dolari. Software-ul, însă, a fost făcut la comandă pentru stație și este de neînlocuit. Bespaly a spus că unele dintre cele mai importante lucrări ale laboratorului său – monitorizarea nivelurilor de radiații în zona de excludere – este aproape imposibilă fără acest software.

„Acum nu este posibil să oferim informații fiabile, indiferent dacă echipamentul este în stare de funcționare sau nu, pentru că nu există software”, a spus el. „Rușii nu îl vor putea folosi, deoarece software-ul este unic, creat special pentru dispozitivele noastre.”

„Rușii au plănuit să preia controlul permanent”

Yevhen Kramarenko, directorul „zonei de excludere”, a declarat că în prima zi a invaziei, un general rus s-a prezentat drept noul lider al centralei și i-a prezentat pe angajații de la Rosatom, agenția nucleară de stat a Rusiei.

„Cred că în momentul când au venit”, a spus Kramarenko, „au plănuit să rămână acolo permanent, au plănuit să preia controlul pentru o lungă perioadă de timp”.

#Cernobâl #ruși #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.