Lista furturilor comise de ruși la centrala nucleară Cernobîl

Soldații ruși care ocupat fosta centrală nucleară de la Cernobîl au furat 698 de calculatoare, 344 de vehicule, 1.500 de detectoare de radiație, software de neînlocuit și aproape toate echipamentele de stingere a incendiilor, relatează Washington Post.

Lista furturilor și a ceea ce forțele de ocupare ale Rusiei aau aruncat în aer sau ciuruit cu gloanțe în și în jurul laboratoarelor de la Cernobîl este încă în curs de întocmire.

În timp ce catastrofa de care se temeau mulți a fost evitată la locul celui mai mare dezastru nuclear din lume în 1986, oficialii centralei de la Cernobîl fac acum un bilanț al unei luni de ocupație rusă, în care nouă dintre colegii lor au fost uciși și cinci au fost răpiți.

„Nu pot spune că au cauzat daune omenirii, dar cu siguranță mari daune economice Ucrainei”, a spus Mykola Bespaly, 58 de ani, directorul Laboratorului Central de Analiză al site-ului, așezat într-o sală cu pereții umpluți de graffiti.

Uriașa centrală nucleară de la Cernobîl nu mai produce energie, dar înainte de invazie aproape 6.000 de muncitori încă monitorizau efectele de durată ale dezastrului nuclear de acum mai bine de trei decenii, precum și procesarea combustibilului nuclear uzat de la alte centrale din Ucraina și Europa.

Pierderile se ridică la peste 135 de milioane de dolari

Per total, el estimează costul înlocuirii a ceea ce s-a pierdut la peste 135 de milioane de dolari. Software-ul, însă, a fost făcut la comandă pentru stație și este de neînlocuit. Bespaly a spus că unele dintre cele mai importante lucrări ale laboratorului său – monitorizarea nivelurilor de radiații în zona de excludere – este aproape imposibilă fără acest software.

„Acum nu este posibil să oferim informații fiabile, indiferent dacă echipamentul este în stare de funcționare sau nu, pentru că nu există software”, a spus el. „Rușii nu îl vor putea folosi, deoarece software-ul este unic, creat special pentru dispozitivele noastre.”

„Rușii au plănuit să preia controlul permanent”

Yevhen Kramarenko, directorul „zonei de excludere”, a declarat că în prima zi a invaziei, un general rus s-a prezentat drept noul lider al centralei și i-a prezentat pe angajații de la Rosatom, agenția nucleară de stat a Rusiei.

„Cred că în momentul când au venit”, a spus Kramarenko, „au plănuit să rămână acolo permanent, au plănuit să preia controlul pentru o lungă perioadă de timp”.

#Cernobâl #ruși #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a declarat în plenul Parlamentului, la învestirea Guvernului condus de Alexandru Munteanu, că medicina de familie rămâne fundamentul sistemului medical din Republica Moldova, însă este nevoie de modernizare și ajustare la noile realități.

„Medicina de familie este cartea de vizită a sistemului de sănătate al Republicii Moldova. Toți noi începem de la medicul de familie. Suntem o țară care are un sistem bine pus la punct și un sistem de asigurare printre cele mai bune din lume, dar a trecut timpul — este nevoie de schimbări”, a declarat Emil Ceban.

Afirmațiile ministrului vin în contextul unei creșteri a veniturilor fondurilor de asigurări medicale, dar și a unui deficit tot mai pronunțat în sistemul de finanțare.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la 30 septembrie 2025, veniturile totale ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au însumat 11,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de perioada similară a anului trecut.

Veniturile proprii au ajuns la 7,48 miliarde de lei, cu aproape 14% mai mult decât în 2024, în timp ce transferurile de la bugetul de stat au scăzut cu 5,8%, până la 3,66 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile și investițiile în domeniul medical au crescut cu 10,4%, atingând 12,65 miliarde de lei.

Astfel, sistemul de asigurări medicale a înregistrat un deficit de 1,5 miliarde de lei, iar soldurile în conturi la sfârșitul lunii septembrie au constituit 716,4 milioane de lei.