De ce Rusia lui Putin s-ar putea prăbuși la fel ca Uniunea Sovietică

Războiul declanșat de Putin acum 100 de zile în Ucraina nu și-a atins principalul scop de a cuceri capitala Kiev și de a-l răsturna de la putere pe președintele Volodimir Zelenski. Un istoric prevede că Rusia ar putea avea soarta Uniunii Sovietice, care s-a prăbușit după ce a purtat 9 ani un conflict în Afganistan.

Războiul de agresiune al Rusiei s-a transformat într-un adevărat iad pentru ambele părți, iar conflagrația a devenit, de-a lungul istoriei unul dintre principalii declanșatori ai prăbușirii imperiului comunist și la dispariția de pe harta politică a lumii a Uniunii Sovietice, susține istoricul ucrainean Volodimir Viatrovich, potrivit The New Voice of Ukraine.

Rusia lui Vladimir Putin, care s-a declarat ”statul succesor” al Uniunii Sovietice, a cărei prăbușire a reprezentat ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”, are toate șansele să repete soarta URSS-ului.
Încă o dată, declanșatorul distrugerii imperiului rus va fi războiul de agresiune lansat de acesta: conflictul din Ucraina.

Când în decembrie 1979, o armată sovietică de 80.000 de oameni a invadat Afganistanul, lucrurile păreau să meargă conform planului. Dar curând a devenit clar că capturaraea orașelor și a mai multor șosele nu însemna cucerirea țării.

În Afganistan, invadatorii au capturat rapid capitala și toate orașele mari. În Ucraina, nici capitala Kiev și nici alte ținte cheie nu au fost capturate de inamic. Președintele, parlamentul și guvernul conduc în continuare țara.

Armata nu numai că respinge inamicul, dar a și eliberat deja o parte semnificativă din teritoriile ocupate de ruși. Pierderile Moscovei din Ucraina depeșesc cu mult pe cele ale Uniunii Sovietice din cei 9 ani de război din Afganistan.

Sancțiunile internaționale asupra Rusiei sunt mult mai puternice decât cele contra URSS-ului. Rezistența eroică a poporului ucrainean va multiplica pierderile Rusiei, iar sancțiunile occidentale vor duce economia țării la colaps. Mai devreme sau mai târziu, acest lucru va submina imperiul din interior și Rusia se va prăbuși, la fel ca Uniunea Sovietică.

#prabusire #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sucurile cu mai puțin zahăr, mai multe fructe în gemuri și reguli noi pentru etichetele produselor alimentare. Acestea sunt câteva dintre schimbările pregătite într-un proiect de hotărâre a Guvernului, care modifică standardele de calitate pentru sucuri, nectaruri, gemuri și produse lactate din Republica Moldova.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea oficială a categoriei „suc de fructe cu zaharuri reduse”. Potrivit documentului, aceste produse vor trebui să conțină cu cel puțin 30% mai puține zaharuri naturale decât un suc obișnuit, fără să-și piardă gustul sau proprietățile esențiale.

Proiectul prevede și reguli noi pentru nectarurile de fructe. Astfel, producătorii vor putea adăuga zahăr sau miere în proporții diferite, de la 10% până la 20%, în funcție de categoria produsului.

În același timp, autoritățile vor să înăsprească regulile privind etichetarea. Producătorii nu vor mai putea folosi mențiuni precum „fără zahăr adăugat” dacă produsul conține îndulcitori sau alte tipuri de zahăr adăugat. Dacă produsul nu are deloc adaos de zahăr, eticheta va trebui să indice clar că acesta „conține zaharuri prezente în mod natural”.

Schimbări importante sunt prevăzute și pentru gemuri și jeleuri. Noile reguli stabilesc cantități minime mai mari de fructe folosite la preparare: minimum 450 de grame de fructe la un kilogram de produs în majoritatea cazurilor și 500 de grame pentru gemurile de calitate superioară. Pentru anumite fructe, precum coacăzele, măceșele sau gutuile, limitele vor fi diferite.

În plus, termenul „marmeladă” va fi asociat explicit produselor din citrice, pentru a evita confuziile în rândul consumatorilor.

O altă noutate este introducerea denumirii oficiale „apă de nucă de cocos”, care va putea fi utilizată pentru produsul extras direct din nuca de cocos.

Modificări sunt prevăzute și pentru produsele lactate. De exemplu, pentru anumite tipuri de lapte condensat, conținutul minim de grăsime va fi redus de la 9% la 7,5%, iar conținutul total de substanță uscată din lapte va scădea de la 31% la 25%.

Autoritățile susțin că noile reguli sunt necesare pentru alinierea la standardele Uniunii Europene și pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru produse mai sănătoase și etichete mai transparente.

Noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după publicarea în Monitorul Oficial.