Rusia restricţionează exporturile de gaze nobile, precum neonul, un ingredient cheie în fabricarea cipurilor

Rusia, lovită puternic de sancţiuni, a restricţionat exporturile de gaze nobile, cum ar fi neonul, un ingredient cheie pentru fabricarea cipurilor, până la sfârşitul anului 2022, pentru a-şi consolida poziţia pe piaţă, a anunţat joi Ministerul rus al Comerţului, transmit Reuters și news.ro.

Limitarea exporturilor Rusiei ar putea înrăutăţi criza ofertei pe piaţa globală a semiconductorilor.

Ucraina a fost unul dintre cei mai mari furnizori de gaze nobile din lume până când a suspendat producţia la fabricile sale din oraşele Mariupol şi Odesa, în martie.
Exporturile de gaze nobile, pe care Rusia obişnuia să le furnizeze Japoniei şi altor ţări, vor fi permise doar cu permisiunea specială a statului până pe 31 decembrie, potrivit guvernului rus.

Măsura va oferi o oportunitate de ”a rearanja acele legături care acum au fost rupte şi de a construi altele noi”, potrivit ministrului adjunct al Comerţului, Vasili Şpak.

Rusia furnizează 30% din livrările globale cu gaze nobile, potrivit estimărilor ministerului.
Taiwanul, cel mai mare producător mondial de cipuri, a impus restricţii la exporturile acestor produse către Rusia, după ce Moscova a trimis mii de militari în Ucraina pe 24 februarie.

”Plănuim să ne creştem capacitatea de producţie (de gaze nobile) în viitorul apropiat. Credem că vom avea ocazia să fim auziţi în acest lanţ global, iar acest lucru ne va oferi un oarecare avantaj competitiv, dacă este necesar să construim beneficii reciproce, negocieri cu colegii noştri”, a spus Şpak.

#gaze nobile #export #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.