Adevăratul motiv pentru care europenii se despart greu de gazul rusesc

04 Iun. 2022, 06:44
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Iun. 2022, 06:44 // Slider //  bani.md

Uniunea Europeană se chinuie efectiv de o lună să ajungă la un acord cu privire la al șaselea pachet de sancțiuni impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina. Principalul punct la care nu se pot pune de acord este cel legat de embargoul privind petrolul și gazele importate de blocul comunitar din Federația rusă.

Acest aspect este în avantajul lui Vladimir Putin care este plătit chiar de către cei care ajută Ucraina să se apere de invazia sa.
”Rușii sunt pregătiți să aibă pierderi masive”
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu este de părere că dacă ar fi vrut, cu toată tehnologia și experții pe care îi are la dispoziție, Europa ar fi putut, în cele 100 de zile de la începutul războiului, să facă terminale în porturile europene și să aducă gaze și petrol din SUA.

El spune că Europa trebuie să înțeleagă că relațiile cu Rusia nu mai pot reveni niciodată la cele de dinainte de război și că trebuie să facem cu toții sacrificii pentru a avea pace.
”Rușii sunt pregătiți să aibă pierderi masive doar să arate că ei sunt cei mai tari. Dacă ei își exprimă voința militară, toată lumea trebuie să fie de acord cu ei. Ori acest lucru nu se poate.

Eu nu văd altă soluție decât izolarea Rusiei să-și rezolve singură problemele. Trebuie să înțelegem că o Rusie izolată nu este o Rusie învinsă ci o Rusie lăsată în pace să-și rezolve problemele pe care le are”, a explicat Hari Bucur Marcu într-un interviu acordat Ziare.com.

”Ultima întrunire a liderilor europeni a fost de o penibilitate ieșită din comun”
După negocierile intense de până acum, embargoul total de la început s-a transformat într-unul care ar viza doar livrările de pe mare. Acestea ar urma să fie oprite total până la sfârșitul anului, scrie Europa Liberă.

Ungaria, Slovacia și Cehia ar putea continua să importe, cel puțin deocamdată, prin intermediul conductei rusești Druzhba, cea mai lungă conductă de petrol din lume (4.000 de kilometri), care transportă petrol din estul Rusiei până în Europa.

Druzhba transportă petrol nu doar către Ungaria, Slovacia și Cehia, dar și în Austria și Germania, țări care par să fi fost de acord cu embargoul pentru petrol, dar rămân reticente în privința unei interziceri a importului de gaze naturale din Rusia.
”Ultima întrunire a liderilor europeni a fost de o penibilitate ieșită din comun. În sensul în care ucrainenii spun că au pierderi de sute de oameni zilnic, plus răniți. Iar tu european vii și spui ”eu mai amân importul de gaz rusesc încă 100 de zile sau 200 de zile. Dacă facem un simplu calcul, vedem câți oameni își permit europenii să piardă ucrainenii doar că nu sunt ei pregătiți să renunțe la al treilea foc la sobă sau să-și încălzească piscina. Sau vor în continuare să facă mase plastice. O mare parte din gazul rusesc se duce în producția de mase plastice.

Este evident că ar trebui să încetăm cu această producție de mase plastice pentru că este poluantă. În loc să le dăm bani angajaților din industria maselor plastice și să-i trimitem acasă cum am făcut cu minerii când s-au închis minele, preferăm să ținem această industrie și să lăsăm să moară câte 100 de ucraineni pe zi, iar peste 100 de zile sunt 10.000 de morți și peste încă 100 de zile, încă 10.000 dar mergem pe principiul că ”nu sunt ai noștri, sunt ai lor”.

Acesta este tipul de atitudine europeană în momentul de față.

Bine, sunt alături de ucraineni, îi ajută cum pot, au dat sancțiuni Rusiei dar la fel de bine puteau să înțeleagă că nu se mai poate reveni la starea de dinainte de conflict sub nicio formă, nici ca atitudine, nici ca instituții de securitate și ar fi trebuit să pună piciorul în prag, să facem cu toții sacrificii ca să fie pace în Europa”, a mai spus expertul.

Puteau europenii să acopere cantitatea de petrol și gaze livrată din Rusia cu produse din SUA?

”Sunt niște probleme tehnice pentru că nu au capacitate de aducere în porturi a acestor combustibili dar la nivelul de tehnologie și de investiții pe care și-l permite Europa Occidentală, inclusiv în Portul Constanța sau în ce porturi voiau ei, în 100 de zile se puteau face nu știu câte terminale și rezolvau problema”, a mai spus Hari Bucur Marcu.

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!