Putin pregătește scena pentru repriza a doua cu NATO: Europa va da lovitura de grație Rusiei

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, cel mai de succes și mai durabil pact de securitate reciprocă din istorie este pe cale să înceapă repriza a doua în războiul contra lui Putin și a Rusiei. În primul act, Statele Unite au jucat rolul principal în descurajarea agresiunii ruse și a menținerii păcii din Europa, dar acum țările de pe bătrânul continent vor trece la actul doi, în care vor ocupa centrul scenei.

Acest lucru a început deja, iar punctul central al reinventării NATO va fi summit-ul de la sfârșitul acestei luni de la Madrid, potrivit The Hill.

Cu Suedia și Finlanda, state neutre de multă vreme, bătând la ușa aderării, NATO va crește probabil la 32 de membri. Pentru aliații transatlantici, însă, cursul înțelept nu este doar extinderea, ci și reinventarea sa.

NATO ar trebuie reconfigurată fundamental pentru a reflecta trei realități geopolitice, susține Will Marshall, președinte al Progressive Policy Institute. În primul rând, de la crearea sa în 1949, alianța s-a extins dramatic, deoarece multe dintre rivalitățile vechi ale Europei au fost incluse în valorile și instituțiile paneuropene.

În al doilea rând, cei 27 de membri ai NATO din Europa (excluzând Turcia) depășesc cu mult Rusia, în ceea ce privește puterea economică, populația și cheltuielile militare. În al treilea rând, America își îndreaptă privirea strategică către China și raportul de putere din Asia.
NATO se schimbă, Europa își ia soarta în propriile mâini
Toate cele trei evoluții indică aceeași concluzie: este timpul ca Europa să renunțe la cârja dependenței de puterea militară a SUA și să-și asume responsabilitatea principală pentru a se apăra (100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa).

Invazia lui Putin din Ucraina, dar mai mult rezistența eroică a Kiev-ului, a determinat reînvierea și unificarea Occidentului democratic.

Rusia are 145 de milioane de locuitori, iar PIB-ul său este de 1,48 trilioane de dolari, a 11-a economie din lume. În schimb, Europa cu cei 30 de membri ai săi are o populație de 604 milioane de locuitori și un PIB de 18 trilioane de doalri.

Moscova cheltuie pentru Apărare 66 de miliarde de dolari anual, în timp ce numai Germania, Marea Britanie, Franța și Italia dedică de trei ori mai mult pentru înarmare. Putin continuă să ridice spectrul escaladări nucleare, în timp ce aliații NATO introduc arme în Ucraina și impun sancțiuni severe împotriva economiei ruse.

Prin preluarea propriei securități, europenii ar elimina un motiv iritant major din relația cu SUA, permițând Washington-ului să dedice mai multă atenție și resurse zonei Asia Pacific.

Deja contribuția SUA la bugetul NATO a scăzut de la 22% la 16%, aproximativ la fel cu a Germaniei. Americanii ar trebuie să salute revenirea Europei pe scena istoriei, având acum ca obiectiv apărarea împotriva agresiunii lui Putin.

#armata #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.