Rusia anunță că cei patru călăreți din Apocalipsa și-au început călătoria: Ciumă, Război, Foamete și Moarte în Europa

Avertisment din partea unui oficial rus de rang înalt! După împlinirea celor 100 de zile de război în Ucraina, Dmitrii Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova, a transmis comunității occidentale că cei patru călăreți la care se face referire în ultima carte din Noul Testament și-au început deja călătoria. Există numeroase interpretări referitoare la cei patru cai din Apocalipsa, însă, în principiu, sunt considerați a simboliza Ciuma, Războiul, Foametea și Moartea.

Ciumă, Război, Foamete și Moarte – asta simbolizează cei patru cai descriși în Apocalipsa, din Noul Testament, cu care fostul președinte al Rusiei Dumitru Medvedev a amenințat întregul Occident. Interpretarea creștină face referire la faptul că cei patru călăreți aduc Apocalipsa asupra lumii, chiar înainte de Judecata de Apoi.

Dumitru Medvedev amenință omenirea cu Apocalipsa

„Se poate crede că cavalerii Apocalipseisunt deja pe drum, iar toată speranța este în Dumnezeul Atotputernic”, a declarat actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitrii Medvedev, într-un interviu acordat postului de televiziune Al Jazeera, citat de agenția de presă TASS.

Planurile au fost făcute, lucrurile au fost puse deja în mișcare, a transmis fostul șef de stat de la Moscova. Totuși, dacă Occidentul chiar vrea, această situație poate să fie temperată. Nu totul este pierdut, potrivit lui Dmitrii Medvedev.

„Suntem pregătiți să avem un dialog pe toate temele, dar unul respectuos, în care să se țină cont de suveranitatea noastră, de preocupările noastre și care să aibă ca scop crearea unei securități indivizibile; nu în interesul unor țări individuale, ci a unei securități indivizibile”, a spus fostul președinte Dmitrii Medvedev.

Rusia dă înapoi în fața civililor, după 100 de zile de război

Rusia continuă să amenințe omenirea în această perioadă. Cele 100 de zile împlinite de război în Ucraina au fost subiect de tensiune la Kremlin, care nu a reușit să obțină ce și-a propus înainte de declanșarea invaziei de la sfârșitul lunii februarie. Teritoriile pe care le-au capturat sunt mult prea mici față de pretențiile Moscovei, care a prezentat Ucraina drept un stat „slab” civililor ruși.

Astfel, din cauza situației delicate, administrația lui Vladimir Putin a avut grijă ca presa de stat și publicațiile pro-Kremlin să nu se concentreze în această perioadă pe durata războiului din Ucraina, care ar putea să demoralizeze rușii.

„Atunci când se vorbește despre repere, întotdeauna apar întrebări: ce s-a realizat până la această dată? Așa a fost încă din perioada sovietică, când existau planuri pe cinci ani, planuri pentru ei și așa mai departe. Se pare că în acest moment nu există aproape nimic de arătat până la această dată. Se poate spune că unele așezări au fost luate, dar numele lor nu le spune nimic oamenilor. Este mult sau puțin? Obiectivele „operațiunii” sunt aproape sau nu?”, a explicat o sursă de la Moscova.

#Medvedev #apocalipsa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.