Nu ştiu ce nu avem, dar era bine să fie! Gherțescu, despre Consiliului Concurenței: E nevoie de capacități și instruiri

Consiliul Concurenței are nevoie de condiții de muncă pentru personal, avem nevoie de întărirea capacităților și instruiri, a declarat în cadrul ședinței Comisiei economie buget și finanțe după ce deputații au audiat activitatea instituției urmare a scumpirilor carburanților dar și a monopolului pe mai multe piețe din Republica Moldova.

„Trebuie să creăm un instrument de instruire ca și oameni care vin să cunoască domeniul mai bine să fie interesați. Domeniul este foarte complex nu se predă la facultate. Pentru o experiență bună e nevoie de o perioadă de trei ani, dar foarte puțini stau atâta timp. Nu aș vrea să vorbesc doare de salarii. Trebuie să creăm un mediu motivant pentru angajați”, a punctat Gherțescu.

Potrivit lui, când angajații văd că se face ceva în consiliul și ei devin mai motivați. Or dacă anumite decizii sunt anulate de instanță este demotivant. Noi ne uităm dacă a fost influența factorului extern.

Directorul Consiliului Concurenței susține că deși mai multe persoane sesizează anumite nereguli, nimeni nu sesizează instituția. Un exemplu este situația de pe piața produselor petroliere. „Or noi ne-am adresat ca să depună o sesizare să ne spună ce anume a depistat, nu am primit niciun răspuns”.

Consililul Concureneței a fost acuat de nenumărate ori de inactivitate, în timp ce monopoliștii dictau regula pieției și majorau prețurile după bunul lor plac.

Deputații de la Comisia economie buget și finanțe au spus că vor audita raportul instituției în parlament și le-au recomandat celor de la Consiliul Concureneței să colaboreze cu Serviciul Fiscal și cu ANRE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#sesizări #activitate #consiliul concurentei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat