(DOC) Băuturile alcoolice energizante ar putea fi interzise în Republica Moldova

Băuturile alcoolice energizante ar putea fi interzise în Republica Moldova. Cu o asemenea inițiativă legislativă va veni partidul aflat la guvernare – PAS, anunță astăzi, 8 iunie, deputatul Dumitru Alaiba, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Alaiba, impactul băuturilor alcoolice energizante sunt mult mai dăunătoare pentru sănătate, comparativ cu băuturile alcoolice tradiționale, care, la fel și acestea au o influență negativă.

„Inițiativa legislativă PAS – interzicerea băuturilor alcoolice energizante. Impactul alcoolului asupra sănătății este unul clar negativ. Dar impactul băuturilor alcoolice energizante (alcool + cofeină și alte substanțe „energizante”) este și mai rău. Asemenea băuturi sunt interzise în tot mai multe țări din cauza riscului sporit asupra sănătății”, anunță Alaiba.

Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament încă la data de 14 aprilie curent de către un grup de deputați PAS.

Deputatul afirmă că, în 2021 în Moldova au fost consumate 600 de tone de asemenea băuturi, ceea ce reprezintă o creștere de trei ori față de anul 2020, adică au fost consumate 200 de tone.

Băutură alcoolică energizantă este producție alcoolică destinată consumului uman, la fabricarea căreia în calitate de materie primă este utilizată cofeina și/sau alte substanțe tonifiante.

În prezent, fabricarea și circulația băuturilor energizante și băuturilor tonifiante cu conținut de alcool nu este reglementată de actele normative sectoriale. Totodată, multiplele studii efectuate în mai multe țări cu un nivel sporit de consum al băuturilor energizante denotă că majoritatea efectelor adverse raportate sunt cauzate de dozele mari de cofeină conținute de energizante, atunci când au fost consumate în comun cu alcoolul.

În anul 2010 o interdicție a acestor băuturi a fost instituită în SUA, iar în anul 2018 în Rusia a fost interzisă comercializarea băuturilor date, iar producerea a fost permisă exclusiv în scopul exportului. În UE, la momentul de față, nu există o interdicție a producției date, dar se analizează, însă volumul ei pe piață este relativ mic, acestea regăsindu-se pe rafturi doar în câteva din statele membre precum Regatul Țările de Jos, Germania și Belgia.

La momentul de față băuturile alcoolice energizante nu sunt fabricate în Moldova, iar plasarea pe piață este realizată exclusiv prin importul din Ucraina și Rusia, fiind interzise în același timp spre comercializare pe piața locală. În ultimii 3 ani în Moldova se constată o creștere semnificativă a volumelor importului acestor băuturi.

#bauturi alcoolice energizante #initiativa legislativa #Alaiba

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.