Socor: Avem un război de conservare între Rusia și Republica Moldova pe teritoriul Transnistriei

08 Iun. 2022, 17:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Iun. 2022, 17:37 // Actual //  bani.md

Din perspectiva românească, vecinătatea estică a constituit întotdeauna o sursă de primejdii și invazii. Armatele rusești au invadat Principatele Române de 12 ori în intervalul 1711 – 1944. De 10 ori fără consimțământ, iar de două ori cu consimțământ, a declarat Vladimir Socor, Senior Fellow, The Jamestown Foundation, Washington citat de hotnews.ro

După dispariția Uniunii Sovietice și după intrarea în NATO, spune el, România se bucură de cea mai solidă situație de securitate din întreaga istorie a României.

Mai multe războaie sunt actualmente în decurs în vecinătatea estică a României:

  1. Războiul Ruso-Ucrainean
  2. Războiaiele într-un stadiu sau altul de conservare între Rusia și Republica Moldova pe teritoriul Transnistriei și
  3. între Rusia și Georgia în jurul terioriilor Abhazia și Osetia de Sud.
  4. În afară de acestea, asistăm la un război naval purtat de Rusia în Marea Neagră.

„Deci avem 4 războaie într-un stadiu sau altul de activitate, cu un nivel sau altul de intensitate în vecinătatea estică a României”, a explicat el.

Războaiele Ruso-Ucrainean, Ruso-Moldovean și Ruso-Georgian au avut în mare parte caracterul unui război hibrid.

„În Occident a devenit o adevărată modă intelectuală analiza războiului hibrid, mai ales după prima invazie rusească în Ucraina în 2014. Atenția excesivă asupra metodelor hibride de ducere a războiului de către Rusia a condus la neglijarea dimensiunii militare convenționale în războaiele Rusiei cu vecinii ei”, a mai spus Vladimir Socor.

De fiecare dată, războaiele duse de Rusia cu metode hibride au culminat cu o intervenție militară de tip convențional care abia în acea etapă a asigurat succesul războiului hibrid.

„Acum această neglijență este pe cale de a fi rectificată de către SUA și NATO. Rămâne să vedem cu ce rezultate”, a precizat el.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.