VIDEO Fluidizarea traficului de camioane la vamă: România suplimentează numărul angajaților sanitar-veterinari la vămi

La hotarul cu Republica Moldova vor fi suplimentate șapte posturi sanitar-veterinare române. Miniștrii de peste Prut au decis joi să mărească numărul angajaților care efectuează controale la vămi.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la București, Dan Cărbunaru, a anunțat că măsura va fi implementată la 25 de puncte de control de la hotarul cu Republica Moldova (două posturi la Albița, patru la Costești-Stânca și unul la Galați), Ucraina și Serbia. Potrivit lui Cărbunaru, necesitatea suplimentării numărului de angajați a survenit din cauza rândurilor care se atestă la vămi, în special după izbucnirea războiului din Ucraina. Șoferii spun că petrec chiar și cinci zile pentru a ajunge să treacă verificările.

„Aceste posturi sunt necesare efectuării activităților de control oficial, pentru a gestiona în mod corespunzător volumul mare de activitate la frontieră, ca urmare a crizei din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului român.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, consideră că rezolvarea problemei ar fi crearea punctelor comune de vămuire. Conform lui, asemenea măsuri trebuie implementate după ce Uniunea Europeană va oferi undă verde acestui proces. Omologul său român, Claudiu Ardeleanu, susține că problema infrastructurii nu poate fi rezolvată peste noapte, însă Bucureștiul a propus mai multe măsuri pentru fluidizarea traficului.

Între timp, Natalia Gavrilița afirmă că a discutat șeful Executivului României, Nicolae Ciucă. Până la soluționarea problemei, ea propune să fie utilizate centrele de triere a refugiați lor, amplasate la hotar, pentru a ajuta șoferii.

Anterior, transportatorii au adresat conducerii Republicii Moldova o scrisoare prin intermediul căreia cereau identificarea de către Chișinău și București a soluțiilor.

#camioane la vama #Dan Carbunaru #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.