Numărul celor foarte bogaţi, cu active de peste 100 milioane de dolari, a crescut cu 300 de persoane

Avuţia mondială totală a urcat cu 10,3% anul trecut, ajungând la 473.000 miliarde de dolari, în special în urma boom-ului de pe pieţele bursiere, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report, transmite DPA.

Potrivit sursei citate, aceasta este cea mai mare creştere de peste un deceniu. Numărul celor foarte bogaţi, definiţi de BCG ca având active de peste 100 milioane de dolari, a crescut cu aproximativ 300 de persoane.

Clubul celor foarte bogaţi este dominat de Statele Unite (25.800), China (8.500) şi Germania.

Pe plan global, aproximativ 69.000 de persoane foarte bogate deţin 15% din activele financiare investibile.

Activele corporale, care includ proprietăţi imobiliare, lucrări de artă şi aur, au crescut în valoare cu 11% anul trecut, ajungând la 13.000 miliarde de dolari.

În pofida consecinţelor economice ale războiului in Ucraina, raportul BCG estimează continuarea creşterii avuţiei mondiale, în special în Asia.

Dacă războiul se încheie în 2022, avuţia mondială ar urma să crească anual cu 5,3%, până în 2026. Dacă războiul continuă şi sancţiunile sunt extinse sau prelungite, creşterea va fi de 5%.

#avuție #cei mai bogati #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive