Numărul celor foarte bogaţi, cu active de peste 100 milioane de dolari, a crescut cu 300 de persoane

Avuţia mondială totală a urcat cu 10,3% anul trecut, ajungând la 473.000 miliarde de dolari, în special în urma boom-ului de pe pieţele bursiere, arată Boston Consulting Group (BCG) în cel mai recent raport al său, Global Wealth Report, transmite DPA.

Potrivit sursei citate, aceasta este cea mai mare creştere de peste un deceniu. Numărul celor foarte bogaţi, definiţi de BCG ca având active de peste 100 milioane de dolari, a crescut cu aproximativ 300 de persoane.

Clubul celor foarte bogaţi este dominat de Statele Unite (25.800), China (8.500) şi Germania.

Pe plan global, aproximativ 69.000 de persoane foarte bogate deţin 15% din activele financiare investibile.

Activele corporale, care includ proprietăţi imobiliare, lucrări de artă şi aur, au crescut în valoare cu 11% anul trecut, ajungând la 13.000 miliarde de dolari.

În pofida consecinţelor economice ale războiului in Ucraina, raportul BCG estimează continuarea creşterii avuţiei mondiale, în special în Asia.

Dacă războiul se încheie în 2022, avuţia mondială ar urma să crească anual cu 5,3%, până în 2026. Dacă războiul continuă şi sancţiunile sunt extinse sau prelungite, creşterea va fi de 5%.

#avuție #cei mai bogati #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.