UE pregătește un acord de furnizare de urgență a gazelor naturale din Egipt și Israel

Uniunea Europeană negociază un acord de furnizare de gaze naturale cu Egipt și Israel, scrie EUobserver după ce a consultat câteva documente interne.

Memorandumul de înțelegere are scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, în contextul invaziei Moscovei în Ucraina.

„Securitatea furnizării de gaze este o îngrijorare comună majoră. Egiptul și UE vor lucra împreună privind livrarea stabilă de gaze către UE”, arată un alt document intern ce menționează acordul de colaborare trilaterală.

Acordul propus subliniază că gazele naturale vor fi livrate către UE din Egipt, Israel sau orice altă sursă din regiunea de est a Mediteranei, inclusiv din statele membre UE din regiune.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen urmează să meargă la Cairo săptămâna viitoare, însă momentan nu este clar dacă memorandumul va fi semnat în timpul vizitei.

Egiptul a devenit din ce în ce mai mult un centru regional de gaze, cu cele două instalații de gaz natural lichefiat chiar de dinainte de invazia rusă din Ucraina. Însă Israelul a devenit și un furnizor important de gaze la nivel regional în ultimii ani.

În acest proiect de acord, importurile din Israel ar include procesarea gazului la unitățile de lichefiere din Egipt înainte să fie livrat către Europa ca GNL.

Aceasta este parțial explicată deoarece nu există infrastructură care conectează Israelul de Europa, în timp ce cinci milioane de metri cubi de gaz israelian sunt exportați către Egipt în fiecare an.

Însă, acordul trilateral ar permite Egiptului să cumpere o parte din gazul transportat către UE și alte state prin teritoriul egiptean pentru propriul consum sau export.

Acordul va explora nevoia de a dezvolta proiecte noi de infrastructură de energie bazată pe combustibili fosili și moduri de încurajare a companiilor europene să investească în explorarea gazelor naturale și producție în Israel și Egipt.

Însă memorandumul de înțelegere, care ar dura nouă ani după semnarea lui, nu va creea obligații juridice sau financiare pentru UE, potrivit proiectului.

Activiștii și-au exprimat îngrijorările privind impactul negativ pe care aceste noi acorduri îl pot avea asupra mediului și ce înseamnă ele pentru politicile climatice ale UE pe termen lung.

Având în vedere că UE promite să reducă importurile sale de gaze rusești cu două treimi în acest an și să renunțe la comerțul cu surse de energie cu Moscova până în 2027, blocul comunitar vrea să diversifice stocurile sale de energie și să importe 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil până la sfârșitul deceniului.

În afară de Egipt, alte țări precum Azerbaidjan sunt văzute ca potențiale surse alternative la importurile UE, având în vedere că depozitele Rusiei reprezintă aproape 40% din toate importurile de gaze.

Egiptul, care va găzdui următoarea Conferință ONU asupra Schimbărilor Climatice (COP27) în noiembrie, încă nu s-a alăturat Promisiunii Globale a Metanului care își propune să reducă rapid emisiile de metan cu efect asupra încălzirii globale.

#gaz natural #memorandum #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră