Ana Revenco a mers la București! A discutat despre deblocarea TIR-urilor aflate la frontiera moldo-română

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a emis o notă informativă prin care anunță că, urmare a discuțiilor și analizelor aplicate începând cu 7 iunie între Republica Moldova și România, și reuniunilor de ieri, joi, 9 iunie de la București ale ministrei Afacerilor Interne, Ana Revenco, Guvernul României a fost de acord cu planul de contingență propus de Republica Moldova pentru deblocarea situației de la frontierele de stat dintre Moldova și România.

Potrivit informațiilor, în prezent, sute de tiruri încărcate cu marfă așteaptă să treacă frontiera, în cozi de la 6 până la 10 kilometri.

Așadar, partea română a agreat propunerea Republicii Moldova de dezvoltare a planului, iar în cadrul etapei întâi a planului de contingență, care demarează astăzi, 10 iunie 2022, vor fi implementate măsuri de urgență, cu aplicabilitate imediată, pentru deblocarea situației în vămi, prin:

1. Înființarea unui grup comun de acțiune, care să coordoneze și să sincronizeze activitățile imediate ale autorităților din Moldova și România în punctele de frontieră, pentru reducerea timpilor de așteptare pentru camioanele cu marfă;

2. Primul punct de frontieră, unde controlul și vămuirea se va face în echipe comune va fi Leușeni-Albița, unde va fi testată această abordare novatoare, de tipul unei singure acțiuni de control, efectuată dintr-un singur punct. Astăzi, începând cu orele 12.00 echipele mixte moldo-române vor face analiza în teren pentru a operaționaliza de îndată lucrul în echipe mixte de control;

3. Operaționalizarea controlului vamal pe partea română, prin dotarea cu mai multe dispozitive electronice de procesare a documentelor de transport UE;

4. Suplinirea numărului de lucrători vamali;

5. Sincronizarea programului de lucru între echipele de control din Republica Moldova și România;

6. Verificarea și prezentarea situația funcționalității scanerelor, cântarelor și altor tehnologii de scanare și verificare a camioanelor, pentru fiecare punct de frontieră moldo-român, pe ambele parți ale Prutului;

7. Asigurarea funcționării în regim 24/7 a autorităților fitosanitare și sanitar-veterinare din România;

8. Permiterea traversării camioanelor goale în tranzit prin puncte de trecere de mică capacitate.

Etapa a doua a planului de contingență, care are drept scop normalizarea situației în punctele de frontieră, va avea la bază un plan de acțiune comun pentru evitare pe viitor a unor astfel de evenimente provocate de blocajul rus al transportului de marfă naval din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Astfel, în termen scurt, de câteva zile, se va operaționaliza foaia de parcurs, care va avea următoarele obiective:

⦁ implementarea controlului și a vămuirii în echipe comune, conform unor procedurilor agreate de părți;
⦁ organizarea echipelor comune de control, pentru restul punctelor de trecere a frontierei;
⦁ dotarea spațiilor de lucru și instalarea echipamentelor necesare derulării activităților de vămuire și a poliției de frontieră;
⦁ creșterea eficienței analizelor și indicatorilor de risc, inclusiv prin dezvoltarea unui grup de lucru comun de analiză de risc, astfel încât să scadă numărul TIR-urilor scanate și să se înregistreze creșteri în depistarea contrafacerilor și contrabandei;
⦁ permiterea traversării camioanelor goale prin puncte de trecere de mică capacitate, precum Cahul-Oancea și Costești-Stânca, reducând presiunea din punctele de trecere Leușeni, Sculeni și Giurgiulești;
⦁ implementarea schimbului de date electronice referitor la camioanele care traversează frontiera moldo-română, pe baza experienței acumulate în cadrul Proiectului pilot între autoritățile vamale MD și RO, privind schimbul automat de informații vamale prin intermediul sistemului de Schimb Electronic Sistematic de Date (SEED);
⦁ realizarea, în comun, a planificărilor pentru intervențiile de reparații a podurilor din punctele de trecere a frontierei.

„De asemenea, va fi revizuit de urgență proiectul, transmis în urmă cu 5 ani, a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României cu privire la controlul persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat dintre Republica Moldova și România. În prezent, la frontierele moldo-române situația continuă să fie neschimbată, chiar dacă pe partea moldoveană efective ale poliției, SMURD, carabinieri și ale poliției de frontieră, intervin pentru deblocarea situației și fluidizarea accesului în punctele de frontieră”, se mai arată în nota informativă a MAI.

Situația la moment arată că liniile de așteptare în punctele de trecere a frontierei înregistrează o creștere accentuată în ultimele 3 zile, de la cozi de 4-6 km la cele de 10-12 km. În perioada 24 februarie-26 mai, un număr de 744.795 mijloace de transport au tranzitat punctele de trecere a frontierei dintre Romania și Moldova, înregistrându-se o dublare a traficului de trecere Leușeni. Între 600 și 800 camioane așteaptă îndeplinirea formalităților vamale, comparativ cu valoarea de 354.006 din 2021. De la începutul războiului, numărul declarațiilor vamale de export pentru mărfuri a crescut cu 73%.

Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco a avut joi, 9 iunie, întâlniri cu Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean, și alți factori de decizie ai Guvernului României, specializați pe probleme de frontieră, vamă și în managementul crizelor.

Planul de contingență pentru deblocare frontierelor, propus de Republica Moldova, se încadrează în cerințele de interoperabilitate, prin integrarea procedurilor comune de lucru și sporirea rezilienței în domeniul criminalității transfrontaliere, inclusiv agenda pe combatere a corupției ca deziderate importante în aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Oficialii români și moldoveni declară că vor depune toate eforturile, ca împreună să normalizeze situația în frontierele moldo-române, de asigurare a fluxului de transporturi de mărfuri și alimente către Europa, pentru a nu se crea premisele unei crize alimentare în spațiul european și mondial.

Astăzi, 10 iunie, ca urmare a vizitei de lucru a ministrei Revenco, premierii Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și al României, Nicolae Ciucă, au avut o întâlnire bilaterală, la București, la primele ore ale dimineții, unde au convenit statutul planului de contingență cu privire la deblocarea situației de la frontierele moldo-române.

#tiruri #camioane #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.