Arma secretă a lui Putin. Uitați de bomba atomică

10 Iun. 2022, 13:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2022, 13:00 // Actual //  bani.md

Extracția de petrol nu va înceta în Rusia chiar dacă sancțiunile impuse de Occident împiedică livrările de țiței. Vladimir Putin a declarat că producția va continua în ciuda embargoului impus de Occident. Pe de altă parte, specialiștii atrag atenția că prețurile mari cu care se vinde petrolul pe piață, face ca Rusia să compenseze pierderile financiare provocate de sancțiuni.

Vladimir Putin a declarat joi, 9 iunie. că societăţile petroliere ruseşti nu-şi vor opri sondele de petrol. Producția de țiței va continua, a precizat el, în pofida sancţiunilor impuse de statele occidentale şi a eforturilor acestora de a-şi diminua dependenţa faţă de materiile prime energetice importate din Rusia, după cum relatează Reuters. Vladimir Putin a apreciat că pe parcursul următorilor ani Occidentul va trebui să continue să facă importuri energetice din Rusia. El s-a arătat încrezător că statele vestice nu vor renunța total la importurile rusești,

„În ce priveşte refuzul resurselor noastre de energie, este improbabil în următorii câţiva ani, deşi nu este clar ce se va întâmpla în aceşti câţiva ani. De aceea, nimeni nu va turna ciment peste sonde”, a spus liderul de la Kremlin în timpul unei reuniuni cu tineri întreprinzători.

Anunțul lui Vladimir Putin vine în contextul în care Statele Unite au introdus un embargo petrolier împotriva Rusiei, în luna martie. S-a întâmplat la câteva zile după ce Rusia a declanșat invazia din Ucraina, în 24 februarie.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a decis, în luna mai, să renunţe în termen de şase luni la circa 90% din importurile sale de petrol din Rusia. De asemenea, în termen de opt luni, statele membre ale UE intenționează să renunțe și la importurile de produse rafinate rusești.

Producţia de petrol a Rusiei a scăzut cu circa 9% în luna aprilie, dar de atunci înregistrează o creştere constantă în pofida sancţiunilor occidentale. Aceasta deoarece Rusia şi-a redirecţionat exporturile de petrol către statele din Asia, în special către China şi India.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

11 Sept. 2026, 12:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:33 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova traversează o schimbare structurală în agricultură, iar producția realizată de întreprinderile agricole câștigă tot mai mult teren în fața agriculturii de subzistență. În acest context, dezvoltarea sistemelor de irigare devine una dintre principalele condiții pentru creșterea competitivității sectorului, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit economistului, producția agricolă a Republicii Moldova ar putea ajunge în 2026 la 51,6 miliarde de lei, față de 46,7 miliarde de lei în 2025. Nivelul ar depăși precedentul record de 48,4 miliarde de lei, înregistrat în 2021.

Creșterea este susținută aproape integral de agricultura organizată. În 2026, producția realizată de întreprinderile agricole este estimată la 31,5 miliarde de lei, comparativ cu 27 de miliarde în 2025 și 29,4 miliarde în 2021. În același timp, agricultura de subzistență ar urma să ajungă la 20,1 miliarde de lei, față de 19,7 miliarde în 2025.

„Noi de la agricultură de subzistență trecem la agricultură organizată”, a declarat Ioniță, subliniind că această transformare creează premisele pentru investiții mai mari în infrastructura de irigare.

Potrivit estimărilor sale, producția agricolă din acest an ar putea ajunge la aproximativ 95% din nivelul înregistrat în 1991. Singurul an în care agricultura s-a apropiat mai mult de nivelul de la independență a fost 2021, când producția a reprezentat 99,1%.

Problema majoră rămâne însă irigarea. Deși în 2025 figurau aproximativ 217,5 mii de hectare amenajate pentru irigare, în realitate ar fi irigate doar 30–40 de mii de hectare, adică aproximativ 1,6% din suprafața agricolă a țării.

Pentru comparație, în 1990 erau irigate aproape 290 de mii de hectare, iar în anul 2000 peste 300 de mii de hectare.

„Dacă vorbim de o agricultură performantă, fără irigare acest lucru nu îl poți avea”, a punctat economistul.

Declinul este vizibil și în consumul de apă. În 1990, pentru irigații erau utilizate circa 898 de milioane de metri cubi de apă, în timp ce în 2025 volumul a coborât la doar 21 de milioane de metri cubi. Astfel, consumul de apă pentru irigații s-a redus de aproximativ 40 de ori în ultimii 35 de ani.

În prezent, Republica Moldova utilizează aproximativ 28 de metri cubi de apă pentru fiecare hectar de teren agricol, față de 276 de metri cubi în România și 90 de metri cubi în Ucraina.

Ioniță susține că problema nu ține doar de cantitatea de apă disponibilă, ci și de capacitatea redusă a țării de a o utiliza. Republica Moldova folosește aproximativ 0,4% din resursele sale regenerabile de apă, față de 1,7% în Ucraina și 1,1% în România. În statele europene cu agricultură puternic dependentă de irigare, ponderea este mult mai mare: 17% în Spania, 11,9% în Grecia și 8,9% în Italia.

Totodată, aproximativ 87% din resursele regenerabile de apă ale Republicii Moldova provin din afara țării, în principal prin râurile care vin din Ucraina și sunt alimentate inclusiv din România.

Expertul identifică două motive majore pentru care irigarea devine o prioritate: trecerea spre o agricultură organizată, bazată pe investiții, și reducerea cantității medii de precipitații.

„Cu o agricultură fără irigare Moldova nu are cum să devină competitivă în cadrul UE”, avertizează Veaceslav Ioniță.

În 2026, Guvernul ar putea aloca aproape 85 de milioane de lei pentru dezvoltarea sistemelor de irigare, ceea ce ar reprezenta cea mai mare sumă anuală destinată până acum acestui sector. În perioada 2010–2025, subvențiile acordate de stat pentru irigare au însumat aproximativ 530 de milioane de lei, iar investițiile totale sunt estimate la circa 1,7 miliarde de lei.

Potrivit lui Ioniță, necesarul real este însă mult mai mare. Pentru dezvoltarea unui sistem performant de irigare ar fi nevoie de aproximativ 3 miliarde de euro, echivalentul a circa 15% din PIB. Aproximativ o treime din sumă ar trebui să vină de la stat, iar restul din investiții private.

Economistul estimează că în octombrie 2026 Republica Moldova ar putea obține o finanțare externă importantă pentru irigare, pe care o califică drept potențial cea mai mare atrasă vreodată în acest domeniu.

În opinia sa, fără investiții mult mai consistente, agricultura moldovenească riscă să rămână vulnerabilă în fața secetei și necompetitivă în raport cu producătorii din Uniunea Europeană.