Avertisment dur al Băncii Mondiale: Întreaga lume se confruntă cu risc de recesiune

10 Iun. 2022, 12:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2022, 12:50 // Actual //  bani.md

Cele trei luni de război din Ucraina au dus la o încetinire profundă a economiei din regiune și la o serie de efecte negative care s-au răspândit la nivel mondial, se arată într-un raport al Băncii Mondiale intitulat „Perspective econo­mice globale“.

Aceste efecte negative care se răspândesc în economiile de la nivel mondial amplifică problemele care au apărut din cauza pandemiei, cum ar fi blocajele în lanţurile internaţionale de aprovizionare şi creşterile semnificative ale preţului multor mărfuri.

„La puţin peste doi ani după ce COVID-19 a provocat cea mai profundă recesiune globală de după al Doilea Război Mondial, economia mondială este din nou în pericol. De data aceasta se confruntă cu o inflaţie ridicată şi o creştere lentă în acelaşi timp. Chiar dacă o recesiune globală este evitată, inflaţia mare ar putea persista timp de câţiva ani. Pe fondul războiului din Ucraina, al inflaţiei în creştere şi al ratelor dobânzilor în creştere, creşterea economică mondială este de aşteptat să scadă în 2022. Acum este posibil să avem câţiva ani de inflaţie peste medie şi de creştere econo­mică sub medie, cu consecinţe potenţial destabilizatoare pentru econo­mi­ile cu venituri mici şi medii“, afirmă David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale.

După mai bine de doi ani de pandemie, efectele invadării Ucrainei de către Rusia vor duce la încetinirea creşterii economice de la nivel mondial. Astfel, economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, faţă de un avans de 4,1% previzionat în ianuarie 2022, conform Băncii Mondiale. „Creşterea preţurilor la energie şi alimente, împreună cu perturbările lanţurilor de aprovizionare şi comerciale declanşate de războiul din Ucraina şi adaptarea necesară ratelor dobânzilor care este în curs de desfăşurare reprezintă cele mai importante motive ale scăderii prognozei de creştere economică“, explică preşedintele Băncii Mondiale, citat de Mediafax.

Războiul din Ucraina duce la preţuri ridicate la mărfuri, contribuie la întreruperi în lanţurile de aprovizionare, sporeşte inse­curitatea alimentară, sărăcia, exacerbarea inflaţiei, contribuie la înăsprirea condiţiilor financiare, accentuează vulnerabilitatea financiară şi sporeşte incertitudinea politicilor publice, conform raportului citat.

„Prosperitatea pe termen lung va depinde de revenirea la o creştere mai rapidă şi de un mediu politic mai stabil. Există motive întemeiate să ne aşteptăm că, odată cu încetarea războiului din Ucraina, vor fi eforturi care vor veni inclusiv din partea Grupului Băncii Mondiale pentru a reconstrui economia ucraineană şi a relansa creşterea economică mondială. Între timp, factorii de decizie de pretutindeni trebuie să lupte împotriva celorlalte crize care sunt în dezvoltare în lume: catastrofa preţurilor mai mari la alimente şi energie, ameninţarea inflaţiei mari prelungite, creşterea inegalităţii şi a instabilităţii, schimbările climatice şi surplusul de datorii în creştere“, a spus David Malpass.

În acest timp, Ucraina se confruntă cu o provocare cu consecinţe grave în toată lumea: 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile sale.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, porumb, orz şi ulei de floarea-soarelui din lume, produse alimentare care sunt esenţiale pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

Înainte ca războiul să izbucnească, Ucraina putea exporta până la 6 milioane de tone de cereale pe lună, dintre care majoritatea erau expediate din portul din Odesa.

Dar accesul la Marea Neagră este acum complet restricţionat de prezenţa marinei ruse, blocând efectiv principala rută comercială a Ucrainei.

Exporturile din ţară au scăzut dramatic, în timp ce capacităţile sale de stocare sunt la limită. Pierderea bruscă a produselor din Ucraina a dus preţurile alimentelor la niveluri record, punând o presiune financiară enormă pe ţările cu venituri mici.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.