Un gigant adormit a fost trezit: Teama investitorilor de muntele de datorii din zona euro începe să revină la viaţă

12 Iun. 2022, 07:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2022, 07:39 // Actual //  bani.md

Investitorii încep să se îngrijoreze din nou cu privire la nivelurile ridicate ale datoriei publice din zona euro, în condiţiile în care perspectiva creşterii ratelor dobânzilor reaprinde îngrijorările care au stat în mare parte în adormire în ultimii ani.

Împrumuturile ţărilor îndatorate, printre care Italia, Grecia şi Spania, au crescut în deceniul care a urmat crizei datoriilor suverane din regiune – în parte din cauza secătuirilor provocate de pandemia de coronavirus asupra finanţelor publice.

Pieţele au fost mai dispuse să finanţeze aceste datorii mari în timp ce costurile de împrumut erau foarte scăzute, iar Banca Centrală Europeană îşi continua programul masiv de achiziţii de obligaţiuni. Dar planurile BCE de a retrage aceste stimulente – cu încetarea achiziţiilor de active şi o creştere a ratei dobânzii cu un sfert de punct planificată pentru luna iulie – înseamnă că obligaţiunile acestor naţiuni din sudul Europei sunt din nou sub presiune.

Costurile de împrumut pentru Italia şi Grecia au urcat brusc, randamentul la 10 ani al Italiei atingând vineri cel mai ridicat nivel din 2014 – deşi rămân cu mult sub nivelurile atinse în 2012. Cu toate acestea, îngrijorarea multor investitori este că o creştere susţinută ar putea reaprinde îngrijorările cu privire la cât de uşor de gestionat este gradul de îndatorare al Romei sau Atenei.

„Cred că situaţia este îngrijorătoare, dar nu critică”, a declarat Antoine Bouvet, senior rate strategist la ING. „Uneori, pieţele pot să se autoconvingă şi să îşi piardă încrederea”, a spus el, adăugând că devine o „profeţie care se împlineşte singură”.

El a spus că, dacă diferenţa dintre randamentele italiene şi cele germane de referinţă ajunge la 2,5%, atunci „unele semnale de alarmă vor începe să sune la BCE”. Vineri, diferenţa a crescut la aproximativ 2,25%.

„Până acum [extinderea] a fost relativ ordonată, dar ar putea să inducă BCE un fals sentiment de siguranţă”, a adăugat Bouvet.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!