Un gigant adormit a fost trezit: Teama investitorilor de muntele de datorii din zona euro începe să revină la viaţă

Investitorii încep să se îngrijoreze din nou cu privire la nivelurile ridicate ale datoriei publice din zona euro, în condiţiile în care perspectiva creşterii ratelor dobânzilor reaprinde îngrijorările care au stat în mare parte în adormire în ultimii ani.

Împrumuturile ţărilor îndatorate, printre care Italia, Grecia şi Spania, au crescut în deceniul care a urmat crizei datoriilor suverane din regiune – în parte din cauza secătuirilor provocate de pandemia de coronavirus asupra finanţelor publice.

Pieţele au fost mai dispuse să finanţeze aceste datorii mari în timp ce costurile de împrumut erau foarte scăzute, iar Banca Centrală Europeană îşi continua programul masiv de achiziţii de obligaţiuni. Dar planurile BCE de a retrage aceste stimulente – cu încetarea achiziţiilor de active şi o creştere a ratei dobânzii cu un sfert de punct planificată pentru luna iulie – înseamnă că obligaţiunile acestor naţiuni din sudul Europei sunt din nou sub presiune.

Costurile de împrumut pentru Italia şi Grecia au urcat brusc, randamentul la 10 ani al Italiei atingând vineri cel mai ridicat nivel din 2014 – deşi rămân cu mult sub nivelurile atinse în 2012. Cu toate acestea, îngrijorarea multor investitori este că o creştere susţinută ar putea reaprinde îngrijorările cu privire la cât de uşor de gestionat este gradul de îndatorare al Romei sau Atenei.

„Cred că situaţia este îngrijorătoare, dar nu critică”, a declarat Antoine Bouvet, senior rate strategist la ING. „Uneori, pieţele pot să se autoconvingă şi să îşi piardă încrederea”, a spus el, adăugând că devine o „profeţie care se împlineşte singură”.

El a spus că, dacă diferenţa dintre randamentele italiene şi cele germane de referinţă ajunge la 2,5%, atunci „unele semnale de alarmă vor începe să sune la BCE”. Vineri, diferenţa a crescut la aproximativ 2,25%.

„Până acum [extinderea] a fost relativ ordonată, dar ar putea să inducă BCE un fals sentiment de siguranţă”, a adăugat Bouvet.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorii #burse #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.