Zburată de la ANSC pentru matrapazlâcuri, Irina Gutnic a fost numită de socialiști șefă la Apă Canal Chișinău

Irina Gutnic fosta directoare adjunctă de la ANSC, demisă pentru încălcări de la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, a fost numită șefă la Apă Canal Chișinău, ieri, 13 iunie.

„În discursul succinct, prezentat în faţa auditienţei, Gutnic a trasat un şir de obiective strategice, care ar contribui la dezvoltarea de mai departe a sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare și implicarea specialiștilor din domeniu în contextul reformării și restructurării ACC, invitându-şi colegii să depună eforturi sporite, direcţionate spre majorarea performanţelor şi a calităţii serviciilor oferite în folosul comunităţii”, se arată în comunicatul companiei.

La 3 februarie, Parlamentul a demis-o din funcție de directoarea adjunctă a ANSC, Irina Gutnic, pe motiv că au depistat mai multe ilegalități în activitatea pe care a îndeplinit-o pe parcursul exercitării funcției. Ulterior, la 4 februarie, Gutnic a declarat că va ataca în instanța de judecată hotărârea Parlamentului și a negat că ar fi admis încălcări în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Potrivit declarației de avere, Irina Gutnic a încasat în anul 2021 un salariu de 303,8 mii de lei de la ANSC o diurnă de 24 mii de euro de la Ro-Sargu Trans SRL. Gutnic mai deine două terenuri agricole ale căror valoare nu este indicată, dar și un teren intravilan care este evaluat la 136 mii de lei.

Gutnic este proprietar unei case de locuit cu o suprafață de 93 de metri pătrați și a cărei valoare este de 582,4 mii de lei, dar și cote părți în două apartamente de 58 și 37 metri pătrați ale căror valoare este de 26 și 17 mii de euro.

Directoarea Apă Canal conduce un BMW X5 cu o valoare de 616 mii de lei achiziționat în anul 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Apă Canal Chișinău #Gutnic #directoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că Executivul analizează mai multe opțiuni pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău, după impunerea sancțiunilor Statelor Unite împotriva companiilor petroliere ruse Lukoil și Rosneft.

„Trebuie să discutăm această situație, fiindcă nu putem să adoptăm niște decizii pripite peste noapte. Trebuie să găsim o soluție. Știți că suntem dependenți, precum a explicat domnul Bolea, de furnizarea – în special mă refer la kerosen – pentru aeroportul Chișinău”, a declarat șeful Cabinetului de miniștri.

Munteanu a subliniat că securitatea energetică a aeroportului este o prioritate națională și că Guvernul caută o formulă „rezonabilă” care să asigure funcționarea infrastructurii strategice.
„Aeroportul Chișinău e poarta țării. Nu putem să-l lăsăm fără aprovizionare, dar ne gândim la lucrul ăsta și vă promit că în timpul cel mai apropiat o să vă comunicăm”, a spus premierul.

Întrebat despre posibilitatea naționalizării unor active ale companiei Lukoil, premierul nu a exclus complet această variantă. „Să țin calculul naționalizarea anumitor active? Sunt diferite soluții. Ne gândim care e calea cea mai bună, că trebuie să păstrăm și angajamentele noastre și să facem totul în cadru legal”, a precizat Munteanu.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține o poziție dominantă pe piața locală a carburanților, cu o cotă de 50% la importurile de motorină și 32% la benzină, fiind și singurul furnizor de combustibil pentru Aeroportul Internațional Chișinău. În anul 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 9,9 miliarde de lei, urmată de Rompetrol (9,7 miliarde) și Petrom (3 miliarde).

Decizia Lukoil de a-și vinde toate activele internaționale vine în contextul sancțiunilor impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, care au afectat operațiunile globale ale companiei.