Prețul biletelor la călătoria cu trenul s-ar putea majora. Ce spune directorul CFM

Prețul biletelor la călătoria cu trenul s-ar putea majora, însă neesențial. O spune șeful Căii Ferate a Moldovei, Oleg Tofilat. Directorul CFM menționează că transportul de pasageri nu este componentă care asigură funcționalitatea Căii Ferate, iar din acest motiv conducerea instituției nu mizează foarte mult de majorarea costului biletelor. Oleg Tofilat spune că, în prezent, se pune accent pe majorarea fluxurilor de transport de mărfuri.

Potrivit directorului CFM, majorarea costului biletelor la călătoria cu trenul nu este o prioritate acum, informează ipn.md.

Oleg Tofilat spune că eforturile conducerii întreprinderii se axează pe popularizarea acestui mijloc de transport în rândul cetățenilor și pe majorarea capacităților de transport de mărfuri, proces care aduce CFM venituri mult mai mari decât transportul de pasageri.

„Posibil că vom veni cu ajustări la costul biletelor, dar nu va fi ceva spectaculos. Pentru că, în prezent, suntem interesați de mărirea numărului de pasageri, numărului de bilete vândute, decât de a modifica prețul. Transportul de călători constituie 1% din veniturile Căii Ferate. Modificarea prețului biletelor este un proces anevoios, iar efectul este minim. Costul biletelor contează foarte puțin în economia Căii Ferate. Trebuie să ne concentrăm pe mărirea fluxului transportului de marfă, extinderea coridoarelor de tranzit, priorități care aduc sute de milioane de lei pe an”, a spus Oleg Tofilat în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

De asemenea, directorul întreprinderii dă asigurări că toate restanțele salariale au fost achitate. Performanța a fost posibilă grație majorării volumelor mărfurilor transportate pe calea ferată. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, războiul din Ucraina și blocarea porturilor ucrainene a reorientat transportul de mărfuri pe trasee terestre, iar în Republica Moldova transportul feroviar de mărfuri a crescut cu 89% în primul trimestru al anului.

„Nu există nicio restanță salarială în ceea ce privește angajații. În prezent, încasările noastre sunt de 4 ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Noi am sporit volumele de lucru impresionant și la fel au crescut și încasările. În mare parte banii au venit din operațiunile noastre de a transporta marfa, pur și simplu am mărit volumele la maxim. Volumele de transportare au fost peste recordurile istorice”, a mai spus directorul CFM.

Anterior, Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei a anunțat că din luna iulie 2022, este planificată o majorare considerabilă a salariilor, aproximativ cu 70%, pentru toți colaboratorii CFM.

#calatoria cu trenul #Oleg Tofilat #CFM #pret #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.