Măsură drastică pentru rușii care vor intra în Ucraina. Vor avea nevoie de viză

17 Iun. 2022, 17:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2022, 17:32 // Actual //  bani.md

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după aproape patru luni de la declanşarea invaziei ruse asupra ţării sale, informează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.

Guvernul ucrainean urmează să adopte în cursul zilei o decizie oficială în acest sens „pentru a contracara ameninţările fără precedent la securitatea naţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului nostru”, a precizat şeful statului pe Telegram.

Această decizie importantă va pune capăt călătoriilor fără viză pentru cetăţenii ruşi, care erau în vigoare de la obţinerea independenţei faţă de URSS, în 1991.

„Pe fondul războiului lansat de Rusia, este necesar să întărim controlul asupra intrării cetăţenilor ruşi în Ucraina. Securitatea este prioritatea”, a adăugat şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Iermak. Aceste două foste republici slave, care au o frontieră comună de aproape 2.300 km, sunt de asemenea apropiate de legăturile familiale între cetăţeni.

Numărul de ruşi care călătoresc în Ucraina a scăzut puternic de la anexarea în 2014, de către Moscova, a peninsulei ucrainene Crimeea, urmată de un război cu separatiştii proruşi în estul Ucrainei susţinuţi de Kremlin. Dacă în 2013 10,8 milioane de ruşi vizitaseră ţara vecină, această cifră a scăzut la 2,5 milioane în 2014, iar apoi la 1,5 milioane pe an din 2015 şi până în 2019, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al gărzilor de frontieră ucrainene Andrii Demcenko.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.