Prețul petrolului, la cel mai redus nivel din ultima lună. Fricile care au dus la această scădere

Preţurile petrolului au scăzut vineri cu aproximativ 6%, până la un minim al ultimelor patru săptămâni, din cauza temerilor că majorarea ratelor dobânzilor de către marile bănci centrale ar putea încetini economia mondială şi ar putea reduce cererea de energie, transmite Reuters.

De asemenea, dolarul american a exercitat presiuni asupra preţurilor petrolului urcând în această săptămână la cel mai ridicat nivel din decembrie 2002 faţă de un coş de valute.
Aprecierea dolarului face ca petrolul să devină mai scump pentru cumpărătorii care folosesc alte valute.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 6,69 dolari, sau cu 5,6%, până la 113,12 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 8,03 dolari, sau 6,8%, până la 109,56 dolari pe baril. Aceasta a fost cea mai scăzută închidere pentru Brent din 20 mai şi cea mai scăzută pentru WTI din 12 mai.

Petrolul Brent a înregistrat astfel cea mai mare scădere procentuală zilnică de la începutul lunii mai, iar pentru petrolul WTI a fost cel mai mare declin de la sfârşitul lunii martie.

În această săptămână, contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut pentru prima dată în cinci săptămâni, în timp ce preţul petrolului WTI a coborây pentru prima dată în opt săptămâni.

Luni, nu vor avea loc tranzacţii în SUA, fiind sărbătoarea Juneteenth.

”Preţurile ţiţeiului au scăzut pe măsură ce dolarul a crescut, Rusia a semnalat că exporturile de petrol ar trebui să crească şi pe măsură ce cresc temerile de recesiune globală”, a declarat Edward Moya, analist senior de piaţă la firma de date şi analiză OANDA.

Reprezentanţii băncilor centrale la nivel mondial care au relaxat rapid politicile monetare în timpul pandemiei, pentru a evita o recesiune, măresc acum dobânzilepentru a lupta cu inflaţia.

Rezerva Federală a majorat săptămâna aceasta dobânzile din SUA cu 0,75 puncte procentuale, cel mai mult în ultimul un sfert de secol.

#nivel redus #baril #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.