Un nou serial TV va prezenta ascensiunea și decăderea producătorului Nokia. Când va fi gata

20 Apr. 2021, 14:42
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
20 Apr. 2021, 14:42 // Au Bani //  MD Bani

Un nou serial TV, al cărui titlu provizoriu este „Mobile 1.0”, va prezenta ascensiunea şi decăderea producătorului finlandez de telefoane mobile Nokia.

„Mobile 1.0” va fi un serial TV în şase episoade și va prezenta ascensiunea meteorică a companiei finlandeze Nokia, devenită lider mondial în industria producătorilor de telefoane mobile înainte de o decădere dramatică. Producția serialului a început deja la compania Rabbit Films.

Serialul va fi turnat în limba engleză și finlandeză şi filmat în Statele Unite şi în Finlanda. Urmează să fie lansat în prima parte a anului 2022 pe serviciul scandinav de streaming C More, înainte de a avea premiera pe postul MTV3. Serviciul de streaming C More a obţinut şi drepturile de difuzare la cerere pentru ţările scandinave şi baltice. Rabbit Films deţine celelalte drepturi de distribuţie pe plan internaţional.

„Mobile 1.0” este prima producţie TV care va prezenta dezvoltarea companiei finlandeze de produse electronice Nokia, de la o mică afacere până la transformarea într-un jucător global în industria telefoanelor mobile, în care a învins branduri uriaşe şi deja consacrate pe această piaţă. Primul sezon se va concentra pe anii 1988-1990, când tehnologia dedicată telefoanelor mobile se afla încă în perioada sa de „copilărie”, scrie AGERPRES.

În centrul acţiunii se vor afla câţiva tineri avocaţi care vor să se impună în faţa colegilor lor de breaslă din companii multinaţionale foarte bogate, ingineri perseverenţi care dezvoltă produse noi şi revoluţionare, intrigi de culise şi rivalităţi personale, dar şi un CEO al cărui curaj a salvat întreaga companie după moartea tragică a predecesorului său.

În serialUL TV vor juca Satu-Tuuli Karhu – în rolul Katarinei Tammi, o tânără avocată care lucrează în departamentul juridic al companiei, Emil Kihlstrom – interpretul personajului Aki Makkonen, un fost coleg de universitate al Katarinei, care ascunde un mare secret, Aku Sipola – în rolul Risto Salminen, un inginer talentat şi excentric, hotărât să creeze un nou tip de telefon mobil, Oona Airola – în rolul soţiei lui Risto, şi Sampo Sarkola – care va interpreta personajul Jorma Ollila, CEO-ul vizionar care a dus compania Nokia pe culmile succesului.

Serialul are la bază cercetări extensive şi interviuri cu persoane implicate în istoria companiei finlandeze.

„Mobile 1.0” este scris şi regizat de Maarit Lalli şi va beneficia de o finanţare suplimentară oferită de Finnish Impact Film Fund.

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.