Un nou serial TV va prezenta ascensiunea și decăderea producătorului Nokia. Când va fi gata

Un nou serial TV, al cărui titlu provizoriu este „Mobile 1.0”, va prezenta ascensiunea şi decăderea producătorului finlandez de telefoane mobile Nokia.

„Mobile 1.0” va fi un serial TV în şase episoade și va prezenta ascensiunea meteorică a companiei finlandeze Nokia, devenită lider mondial în industria producătorilor de telefoane mobile înainte de o decădere dramatică. Producția serialului a început deja la compania Rabbit Films.

Serialul va fi turnat în limba engleză și finlandeză şi filmat în Statele Unite şi în Finlanda. Urmează să fie lansat în prima parte a anului 2022 pe serviciul scandinav de streaming C More, înainte de a avea premiera pe postul MTV3. Serviciul de streaming C More a obţinut şi drepturile de difuzare la cerere pentru ţările scandinave şi baltice. Rabbit Films deţine celelalte drepturi de distribuţie pe plan internaţional.

„Mobile 1.0” este prima producţie TV care va prezenta dezvoltarea companiei finlandeze de produse electronice Nokia, de la o mică afacere până la transformarea într-un jucător global în industria telefoanelor mobile, în care a învins branduri uriaşe şi deja consacrate pe această piaţă. Primul sezon se va concentra pe anii 1988-1990, când tehnologia dedicată telefoanelor mobile se afla încă în perioada sa de „copilărie”, scrie AGERPRES.

În centrul acţiunii se vor afla câţiva tineri avocaţi care vor să se impună în faţa colegilor lor de breaslă din companii multinaţionale foarte bogate, ingineri perseverenţi care dezvoltă produse noi şi revoluţionare, intrigi de culise şi rivalităţi personale, dar şi un CEO al cărui curaj a salvat întreaga companie după moartea tragică a predecesorului său.

În serialUL TV vor juca Satu-Tuuli Karhu – în rolul Katarinei Tammi, o tânără avocată care lucrează în departamentul juridic al companiei, Emil Kihlstrom – interpretul personajului Aki Makkonen, un fost coleg de universitate al Katarinei, care ascunde un mare secret, Aku Sipola – în rolul Risto Salminen, un inginer talentat şi excentric, hotărât să creeze un nou tip de telefon mobil, Oona Airola – în rolul soţiei lui Risto, şi Sampo Sarkola – care va interpreta personajul Jorma Ollila, CEO-ul vizionar care a dus compania Nokia pe culmile succesului.

Serialul are la bază cercetări extensive şi interviuri cu persoane implicate în istoria companiei finlandeze.

„Mobile 1.0” este scris şi regizat de Maarit Lalli şi va beneficia de o finanţare suplimentară oferită de Finnish Impact Film Fund.

#serial tv #Nokia #istorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.