Croaţiei i se permite să folosească moneda euro din 2023

Croaţiei i se permite să folosească moneda euro din 2023, au decis vineri liderii Uniunii Europene, la summitul de la Bruxelles, transmite Reuters.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a felicitat pe Twitter Croaţia, spunând că euro este parte a „visului european”.

La mai puţin de 10 ani de la aderarea la UE (în 2013), Croaţia va deveni al 20-lea membru al zonei euro.

Susţinerea „este un excelent semnal pentru Croaţia şi pentru economia ţării”, a afirmat premierul croat Andrej Plenkovic, la sosirea la summitul de la Bruxelles. „Croaţia este pregătită pentru zona euro”, a adăugat el, subliniind cât de bine este deja consacrată moneda unică în economia ţării. „70% din turiştii care sosesc în Croaţia vin din ţări membre ale zonei euro, două treimi din schimburile noastre comerciale sunt cu state din zona euro”, a explicat Plenkovic.

La 1 iunie, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, îndeplinind cele patru criterii nominale de convergenţă, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele tratatului şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/BCE.

#vis european #croatia #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.