Maia Sandu e plecată la Kiev. Se va întâlni cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află astăzi, 27 iunie, într-o vizită de lucru la Kiev. Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială de la Chișinău, la câteva zile după ce șefa statului a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că are planificată o deplasare în Ucraina, însă a evitat să spună pe ce dată anume, scrie Realitatea.md.

Potrivit Președinției, pe parcursul zilei, șefa statului va vizita localitățile Borodeanka, Bucea și Irpen, și va avea o întrevedere cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Precizăm că, anterior și presa din Ucraina relata că au fost demarate pregătirile pentru o întrevedere între președinții Maia Sandu și Vladimir Zelenski. Informațiile au apărut în spațiul public, după o convorbire telefonică dintre cei doi șefi de state în seara zilei de 22 iunie, cu o zi înainte de reuniunea Consiliului European, unde s-a examinat cererile de acordare statutului de țări candidate Moldovei și Ucrainei.

Atunci, cei doi șefi de state au scris pe Twitter că au vorbit doar despre reuniunea Consiliului, deși în presa din Ucraina s-a scurs informația că au stabilit o întrevedere la Kiev.

Precizăm că, de la începutul războiului din Ucraina, din oficialii de rang înalt ai Republicii Moldova, în vizită în țara vecină au fost doar președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputatul PAS, președinte al Comisiei securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp, care au vizitat Bucea, Irpin și Kiev, localități unde a fost atestat un adevărat genocid produs de militarii ruși în timpul invaziei.

#vizita #razboi #Kiev #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.