G7, spre acordul final: plafonarea prețului petrolului, marele obiectiv

28 Iun. 2022, 11:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
28 Iun. 2022, 11:40 // Actual //  Lupu Eduard

Liderii G7 ar trebui să extindă, aliniindu-se sancțiunile „vizate” să restrângă și mai mult accesul Rusiei la tehnologii, provizii industriale și servicii produse de economiile occidentale, în special cele esențiale pentru sprijinirea bazei industriale ruse și a sectorului tehnologic, a subliniat un înalt oficial de la Casa Albă, scrie publicația italiană La Stampa.

De asemenea, șefii de stat sau de guvern ar trebui să decidă asupra sancțiunilor ulterioare împotriva responsabililor încălcărilor drepturilor omului, inclusiv „crime de război”, împotriva celor care exercită ilegal autoritatea în Ucraina și împotriva celor implicați în furtul cerealelor ucrainene, sau care profită în alt mod de pe urma războiului. „Rusia are o responsabilitate uriașă pentru amenințările globale tot mai mari la adresa securității alimentare ca urmare a conflictului”, scriu participanţii G7 în declarația finală în care cer Moscovei „să înceteze urgent, fără condiții, atacurile sale asupra infrastructurilor agricole și de transport și să permită trecerea liberă a transporturilor agricole din porturile ucrainene în Marea Neagră”. „Atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei îi reduce capacitatea de producție, ceea ce duce la creșterea bruscă a prețurilor și la creșterea insecurității alimentare globale pentru milioane de oameni, în special pentru cei mai vulnerabili”.

Liderii G7 – tot potrivit unor surse – sunt „foarte aproape” de semnarea unui acord de delegare a respectivilor miniștri să dezvolte „mecanisme” capabile să stabilească un plafon global al prețului petrolului exportat din Rusia către țări din afara SUA, Marea Britanie, UE și Japonia. Scopul este dublu: vor „să-l înfometeze” pe Vladimir Putin și războiul pe care îl duce în Ucraina, și să ajute la amortizarea impactului conflictului asupra prețului combustibilului la pompă. Prețul benzinei în SUA a ajuns la 5 dolari pe galon. În ceea ce priveşte gazul, a spus Mario Draghi, „trebuie să continuăm să lucrăm la modalitate de a impune un plafon de preț”. „Vom continua să ne coordonăm pentru a oferi materiale, instrucție, logistică, informații și sprijin economic pentru a instrui forțele armate”.

Liderii G7 ar trebui să extindă, aliniindu-se sancțiunile „vizate” să restrângă și mai mult accesul Rusiei la tehnologii, provizii industriale și servicii produse de economiile occidentale, în special cele esențiale pentru sprijinirea bazei industriale ruse și a sectorului tehnologic, a subliniat un înalt oficial de la Casa Albă, scrie publicația italiană La Stampa.

De asemenea, șefii de stat sau de guvern ar trebui să decidă asupra sancțiunilor ulterioare împotriva responsabililor încălcărilor drepturilor omului, inclusiv „crime de război”, împotriva celor care exercită ilegal autoritatea în Ucraina și împotriva celor implicați în furtul cerealelor ucrainene, sau care profită în alt mod de pe urma războiului. „Rusia are o responsabilitate uriașă pentru amenințările globale tot mai mari la adresa securității alimentare ca urmare a conflictului”, scriu participanţii G7 în declarația finală în care cer Moscovei „să înceteze urgent, fără condiții, atacurile sale asupra infrastructurilor agricole și de transport și să permită trecerea liberă a transporturilor agricole din porturile ucrainene în Marea Neagră”. „Atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei îi reduce capacitatea de producție, ceea ce duce la creșterea bruscă a prețurilor și la creșterea insecurității alimentare globale pentru milioane de oameni, în special pentru cei mai vulnerabili”.

Liderii G7 – tot potrivit unor surse – sunt „foarte aproape” de semnarea unui acord de delegare a respectivilor miniștri să dezvolte „mecanisme” capabile să stabilească un plafon global al prețului petrolului exportat din Rusia către țări din afara SUA, Marea Britanie, UE și Japonia. Scopul este dublu: vor „să-l înfometeze” pe Vladimir Putin și războiul pe care îl duce în Ucraina, și să ajute la amortizarea impactului conflictului asupra prețului combustibilului la pompă. Prețul benzinei în SUA a ajuns la 5 dolari pe galon. În ceea ce priveşte gazul, a spus Mario Draghi, „trebuie să continuăm să lucrăm la modalitate de a impune un plafon de preț”. „Vom continua să ne coordonăm pentru a oferi materiale, instrucție, logistică, informații și sprijin economic pentru a instrui forțele armate”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău