Oficialii Comunității Statelor Independente își exprimă speranța că Republica Moldova nu va părăsi comunitatea

„Unul nu împiedică celuilalt. Poftim, este dreptul fiecăruia dintre state să-și stabilească partenerii de cooperare, dar nu în detrimentul parteneriatului cu alte state”, a declarat Lebedev. Oficialul a subliniat, în cadrul unui interviu pentru presa rusă, că Republica Moldova nu și-a anunțat oficial retragerea din CSI.

La Chișinău, mai multe voci importante în spațiul public moldovean susțin păstrarea calității de membru a CSI. Astfel, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a afirmat că statutul de țară candidat la Uniunea Europeană și cea de membru CSI nu se exclud. „Republica Moldova își va menține statutul de membru CSI atît timp cît acest lucru va fi avantajos din punct de vedere strategic”, a afirmat Iulian Groza, în cadrul unei emisiuni de televiziune.

Potrivit lui, retorica promovată în spațiul public moldovean privind necesitatea renunțării la calitatea de membru CSI, după obținerea statutului de candidat la aderare, este una falsă.

„CSI nu este un bloc comunitar, este organizație regională și cele două calități nu se exclud. Așa cum Republica Moldova este membră GUAM, acum CSI nu ne oferă niciun fel de avantaj din cauza acestui război, dar ne oferă legături importante cu alte state pe care am putea să le menținem. Nu există niciun fel de contrapunere între CSI și UE, și nu ar trebui să existe niciun fel de încercare de a induce ideea că aceste două lucruri contravin unul altuia”, a precizat Groza.

În luna mai, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Republica este interesată de continuarea cooperării în cadrul CSI. Republica Moldova este stat membru CSI din 1994.

#comunitate #CSI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.