Putin are o problemă în Ucraina: Catastrofa forțelor aeriene ale Rusiei

Vladimir Putin și generalii săi au crezut că avioanele de luptă rusești vor face praf forțele aeriene ucrainene și vor distruge mai multe ținte de la sol pentru a obține superioritatea în aer în câteva zile. Însă, au trecut deja patru luni de la invazie, iar performanța aeronavelor Moscovei în război este o catastrofă, fiind pierdute numai puțin de 81 de aparate.

Rusia trebuia să distrugă sistemele de rachete sol-aer ale Ucrainei odată cu invazia declanșată de Vladimir Putin în 24 februarie 2022, pentru a crea o superioritate aeriană pentru forțele aeriene ale Moscovei, dar acest lucru nu s-a întâmplat, potrivit 19fortyfive.

Atacurile avioanelor de luptă rusești ar fi trebuit să producă un șoc în rândurile armatei ucrainene, dar ele au realizat puțin pe câmpul de luptă, au remarcat experții militari. Iar forțele terestre ale armatei roșii au suferit din cauza lipsei de sprijin aerian, mai ales când a fost vorba de salvarea tancurilor și a transportoarelor blindate, care călătoreau în coloane lungi și pe distanțe mari.

Astfel, forțele ucrainene au folosit dronele turcești Bayraktar TB2 și au preluat controlul pe multe fronturi, bombardând cu succes tancurile inamice.

Experții au observat că avioanele rusești au zburat în afara razei de acțiune a apărării aeriene ucrainene și au tras rachete dirijate, care nu au schimbat cu adevărat soarta războiului.

Serviciile de Informații americane și britanice, care monitorizează situația au indicat faptul că pierderile forțelor aeriene ale Rusiei au fost catastrofale, un număr de 81 de avioane au fost doborâte, față de numai 39 ale Ucrainei.

Rușii au reușit o oarecare superioritate în Donbas, dar Justin Bronk, un expert în securitate de la think-tank-ul Royal United Services Institutte (RUSI) din Londra, nu crede că forțele aeriene au avut o contribuție decisivă la câștigarea bătăliilor.

S-a observat că rachetele ghidate ale Rusiei sunt rare. Avioanele de luptă Su-34 și Su-25, care au reputația unor ”tancuri aeriene”, au fost forțate să se bazeze doar pe bombe și rachete neghidate.

Observatorii au constatat că forțele aeriene ale Rusiei au avut puțină experiență în luptele reale dintr-un spațiu inamic ostil. Este posibil să fi bombardat în Siria, dar acolo rezistența forțelor aeriene inamice nu a contat.

#avioane #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.

#petrotel #Lukoil #rafinărie