Putin are o problemă în Ucraina: Catastrofa forțelor aeriene ale Rusiei

Vladimir Putin și generalii săi au crezut că avioanele de luptă rusești vor face praf forțele aeriene ucrainene și vor distruge mai multe ținte de la sol pentru a obține superioritatea în aer în câteva zile. Însă, au trecut deja patru luni de la invazie, iar performanța aeronavelor Moscovei în război este o catastrofă, fiind pierdute numai puțin de 81 de aparate.

Rusia trebuia să distrugă sistemele de rachete sol-aer ale Ucrainei odată cu invazia declanșată de Vladimir Putin în 24 februarie 2022, pentru a crea o superioritate aeriană pentru forțele aeriene ale Moscovei, dar acest lucru nu s-a întâmplat, potrivit 19fortyfive.

Atacurile avioanelor de luptă rusești ar fi trebuit să producă un șoc în rândurile armatei ucrainene, dar ele au realizat puțin pe câmpul de luptă, au remarcat experții militari. Iar forțele terestre ale armatei roșii au suferit din cauza lipsei de sprijin aerian, mai ales când a fost vorba de salvarea tancurilor și a transportoarelor blindate, care călătoreau în coloane lungi și pe distanțe mari.

Astfel, forțele ucrainene au folosit dronele turcești Bayraktar TB2 și au preluat controlul pe multe fronturi, bombardând cu succes tancurile inamice.

Experții au observat că avioanele rusești au zburat în afara razei de acțiune a apărării aeriene ucrainene și au tras rachete dirijate, care nu au schimbat cu adevărat soarta războiului.

Serviciile de Informații americane și britanice, care monitorizează situația au indicat faptul că pierderile forțelor aeriene ale Rusiei au fost catastrofale, un număr de 81 de avioane au fost doborâte, față de numai 39 ale Ucrainei.

Rușii au reușit o oarecare superioritate în Donbas, dar Justin Bronk, un expert în securitate de la think-tank-ul Royal United Services Institutte (RUSI) din Londra, nu crede că forțele aeriene au avut o contribuție decisivă la câștigarea bătăliilor.

S-a observat că rachetele ghidate ale Rusiei sunt rare. Avioanele de luptă Su-34 și Su-25, care au reputația unor ”tancuri aeriene”, au fost forțate să se bazeze doar pe bombe și rachete neghidate.

Observatorii au constatat că forțele aeriene ale Rusiei au avut puțină experiență în luptele reale dintr-un spațiu inamic ostil. Este posibil să fi bombardat în Siria, dar acolo rezistența forțelor aeriene inamice nu a contat.

#avioane #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.