Putin are o problemă în Ucraina: Catastrofa forțelor aeriene ale Rusiei

Vladimir Putin și generalii săi au crezut că avioanele de luptă rusești vor face praf forțele aeriene ucrainene și vor distruge mai multe ținte de la sol pentru a obține superioritatea în aer în câteva zile. Însă, au trecut deja patru luni de la invazie, iar performanța aeronavelor Moscovei în război este o catastrofă, fiind pierdute numai puțin de 81 de aparate.

Rusia trebuia să distrugă sistemele de rachete sol-aer ale Ucrainei odată cu invazia declanșată de Vladimir Putin în 24 februarie 2022, pentru a crea o superioritate aeriană pentru forțele aeriene ale Moscovei, dar acest lucru nu s-a întâmplat, potrivit 19fortyfive.

Atacurile avioanelor de luptă rusești ar fi trebuit să producă un șoc în rândurile armatei ucrainene, dar ele au realizat puțin pe câmpul de luptă, au remarcat experții militari. Iar forțele terestre ale armatei roșii au suferit din cauza lipsei de sprijin aerian, mai ales când a fost vorba de salvarea tancurilor și a transportoarelor blindate, care călătoreau în coloane lungi și pe distanțe mari.

Astfel, forțele ucrainene au folosit dronele turcești Bayraktar TB2 și au preluat controlul pe multe fronturi, bombardând cu succes tancurile inamice.

Experții au observat că avioanele rusești au zburat în afara razei de acțiune a apărării aeriene ucrainene și au tras rachete dirijate, care nu au schimbat cu adevărat soarta războiului.

Serviciile de Informații americane și britanice, care monitorizează situația au indicat faptul că pierderile forțelor aeriene ale Rusiei au fost catastrofale, un număr de 81 de avioane au fost doborâte, față de numai 39 ale Ucrainei.

Rușii au reușit o oarecare superioritate în Donbas, dar Justin Bronk, un expert în securitate de la think-tank-ul Royal United Services Institutte (RUSI) din Londra, nu crede că forțele aeriene au avut o contribuție decisivă la câștigarea bătăliilor.

S-a observat că rachetele ghidate ale Rusiei sunt rare. Avioanele de luptă Su-34 și Su-25, care au reputația unor ”tancuri aeriene”, au fost forțate să se bazeze doar pe bombe și rachete neghidate.

Observatorii au constatat că forțele aeriene ale Rusiei au avut puțină experiență în luptele reale dintr-un spațiu inamic ostil. Este posibil să fi bombardat în Siria, dar acolo rezistența forțelor aeriene inamice nu a contat.

#avioane #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.