Cum vrea statul să compenseze sărăcia energetică. Programul rabla pentru electrocasnice și ajutor la facturi

Compensația oferită va avea un caracter cuprinzător și va acoperi consumul de gaze naturale, energie termică și energie electrică. Compensația pentru energie se reflectă direct pe factură, prin reducerea sumei facturii (i.e. consumatorii eligibili nu vor primi compensații în bani, dar vor beneficia de o reducere a costului facturii la consumul casnic de energie), se arată în proiectul legii elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Măsura de sprijin este destinată pentru consumatorii cei mai vulnerabili. Prin urmare, profilul de vulnerabilitate al fiecărui beneficiar va fi dedus printr-o categorizare, luând în considerare mai multe criterii obiective. Valoarea compensației se va stabili în funcție de prețurile la energie, cu posibilitatea de a fi revizuită și stabilită periodic de Guvern. Măsurile de protecție vor viza acordarea compensațiilor pentru prețurile la energie sub formă de ajutor financiar la factură pentru acoperirea unei părți din cheltuielile la consumul de energie termică în sistem centralizat, la consumul de energie electrică și/sau gaze naturale.

Compensația pentru prețurile la energia termică se acordă consumatorilor vulnerabili conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere și (b) acordarea subvențiilor pentru eficientizarea consumului de energie sub formă de sprijin financiar pentru acoperirea unei părți din costul de înlocuire, în cadrul unei locuinţe, a aparatelor electrocasnice depășite din punct de vedere tehnic și moral cu aparate electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, acordat în cadrul programului de acordare a subvențiilor pentru înlocuirea aparatelor electrocasnice.

„Rusia a scumpit gazul de la 450 USD pentru 1000 de metri cubi or, tarifele la gaze naturale pentru majoritatea utilizatorilor au crescut, devenind inaccesibile pentru unii consumatori casnici. De asemenea, prețurile energiei electrice au crescut în medie cu 40%”, susține Ministrul Muncii.

Toate aceste aspecte, dar și nivelul ridicat al inflației (27,3% pentru anul 2022 conform estimărilor BNM), eficiența energetică redusă, veniturile mici în rândul populației vor afecta în mod semnificativ sărăcia în Republica Moldova, două forme importante de sărăcie devenind în mod special proeminente: sărăcia energetică și sărăcia alimentară. Astfel, creşterea numărului persoanelor vulnerabile din punct de vedere energetic ar putea crește semnificativ.

Ministerul spune că pentru a putea beneficia de compensații în baza legii, consumatorul vulnerabil se va înregistra în Registrul vulnerabilității energetice, fiind un sistem informațional administrat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în care se acumulează date privind parametrii de vulnerabilitate energetică a consumatorilor casnici, în modul stabilit de Guvern. În baza informațiilor furnizate, consumatorului îi va fi atribuită o categorie de vulnerabilite.

Legea prevede șase categorii de vulnerabilitate de la A la F, unde A include consumatorii cu vulnerabilitate extrem de ridicată, iar F – consumatori fără vulnerabilitate energetică. Clasificarea categoriilor de consumatori vulnerabili se bazează pe o serie de parametri, inclusiv venitul, costurile cu energia ca pondere din venit, mărimea gospodăriei, tipul sistemului de încălzire utilizate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compesații #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.