Turiştii au cheltuit în Spania 8,02 miliarde de euro în luna mai. Turismul se redresează

Numărul vizitatorilor străini în Spania a crescut de peste cinci ori în mai, la 6,97 milioane, comparativ cu perioada similară din 2021, în timp ce cheltuielile se apropie de nivelul anterior pandemiei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică din Spania (INE), transmite Reuters. Potrivit informațiilor, în luna mai turiștii străini au cheltuit 8,02 miliarde de euro în Spania.

Numărul turiştilor în Spania este încă cu un milion sub nivelul din mai 2019, când s-au înregistrat aproape opt milioane de vizitatori străini.

Spania era a doua cea mai vizitată ţară din lume, după Franţa, iar turismul este crucial pentru economie, contribuind cu aproximativ 12% la Produsul Intern Brut în 2019. Pe măsură ce restricţiile s-au atenuat în 2021, turismul spaniol s-a redresat, după declinul din 2020.

În mai, turiştii au cheltuit în Spania 8,02 miliarde de euro, faţă de 1,4 miliarde de euro în perioada similară din 2021 şi aproape de nivelul de 8,14 miliarde de euro în mai 2019, arată datele INE.

Ministrul Turismului, Reyes Maroto, declara recent că în medie vizitatorii au cheltuit mai mult şi au stat mai mult decât înaintea pandemiei.

„Ne îndreptăm spre un model de turism de calitate mai ridicată şi mai profitabil”, a declarat oficialul spaniol.

Acesta şi-a exprimat speranţa că până la finalul anului cheltuielile vor atinge nivelul anterior pandemiei.

„Perspectivele noastre pentru 2023 sunt pozitive. Războiul din Ucraina şi consecinţele sale economice nu afectează redresarea turismului dar trebuie să fim vigilenţi”, a afirmat Maroto.

#cheltuieli #Spania #vacanta #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.