Ce prețuri sunt în Grecia în această vară? Tot ce trebuie să știi înainte de a ajunge pe teritoriul elen

Sezonul estival este în toi și moldovenii se pregătesc pentru o vacanță de vis. Una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor este și Grecia. Vara anului 2022 se caracterizează printr-o creșterea a prețurilor în toată lumea, astfel, toți se întreabă ce prețuri sunt în acest an.

Majoritatea turiștilor care s-au întors deja din vacanță din Grecia, spun ca meniurile tavernelor grecești arată prețuri cu 10-15% mai mari față de cele de anul trecut. Există însă și cazuri în care prețurile au fost menținute, dar au fost micșorate porțiile, spun turiștii. Turiștii care au călătorit în Grecia, fie Halkidiki, Thassos sau Lefkada, consideră că nu este o creștere mare a prețurilor față de creșterea din restul țărilor europene.

Prețuri la carburanți

Prețul carburantului a crescut foarte mult în Grecia în ultima perioadă și a ajuns la peste 2,4 euro pe litru pentru benzină și peste 2,13 euro/litru pentru motorină.

Prețuri cazare în Grecia

Față de anii trecuți, in majoritatea locațiilor de vacanța din Grecia, prețurile la cazare au crescut cu cel puțin 20%! Cu toate acestea, vei găsi o cazare potrivită pentru orice buzunar și preferințe. Pentru a vedea aproximativ cât v-ar costa cazarea pentru perioada dorită puteți face o mică căutare pe Booking.

Prețuri pe plajă în Grecia

• bere Mythos: 4 – 5 euro;

• Coca Cola – 1,90 euro;

• frappe – 5 euro;

• apă plată – 0,8 euro;

• apă carbogazată – 3 euro;

• milkshake – 5,5 euro.

• închiriere șezlong – 5 euro

În Grecia, barurile si tavernele ce administrează porțiunile de plajă, asigură șezlonguri și umbrele de soare gratuite turiștilor care au un consum de minim 10 euro! Acest bun obicei se mai păstrează încă.

Prețuri la taverne în Grecia

Indiferent de locația unde vei petrece vacanța, trebuie sa știți că o bere Mythos la tavernă costa 4 – 5 euro, un suc – 1,90 euro, frappe – 5 euro, apă plată 0,8 euro, apa carbogazată – 3 euro, milkshake – 5,5 euro.

• tzatziki – 4 euro;

• salată de icre – 4,50 euro;

• salată de vinete – 4,50 euro;

• brânză Saganaki – 6,50 euro;

• salată grecească – 5-6 euro;

• caracatiță la grătar – 12,5 euro;

• creveți la grătar – 14 euro;

• calamar la grătar cu garnitură – 9,50 euro;

• calamar umplut cu branză Feta – 14 euro;

• sardine la grătar – 8,50 euro;

• souvlaki de porc – 7,5 euro;

• șnițel de pui cu garnitură – 8 euro;

• platou mix grill pentru 2 persoane – 18 euro;

• paste cu fructe de mare: 10 – 12 euro;

• miel la grătar – 8 -10 euro porția;

• vită cu orez – 8,1 euro;

• stiffado – 13 euro;

• pita-gyros – 3 euro;

• gyros la farfurie 5,5 – 6 euro;

• hamburger cu cartofi și salată – 6-8 euro;

Băuturi: bere Mythos: 4 – 5 euro, bere Amstel: 4 – 5 euro, Metaxa – 6 euro, ouzzo – 3 euro, tsipuro – 3 euro.

Deserturi: iaurt cu miere – 4 euro, baklava – 5,50 euro.

Menționăm că prețurile sunt aproximative și diferă în funcție de regiune și restaurant/tavernă.

Potrivit go-thassos.gr, pe insula Thassos o masă fără pretenții costă între 10 -15 euro/persoana la o terasă, cu băuturi incluse.

Desigur, pe lângă terase, există posibilitatea aprovizionării de la supermarket, de la localnicii adesea întâlniți la marginea drumului (cu legume, fructe, ulei de măsline, brânză și alte diferite produse locale) sau direct din porturi (pentru pește), la prețuri cu mult mai mici decât la restaurant.

Majoritatea locațiilor de cazare oferă și posibilități de gătit. Există locuri amenajate pentru grătare, iar oferta de pește și carne roșie este remarcabilă.

În multe măcelării, carnea de vită sau de pește poate fi mai ieftină decât cea de pui.

#preturi #vacanta #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.