Ce prețuri sunt în Grecia în această vară? Tot ce trebuie să știi înainte de a ajunge pe teritoriul elen

Sezonul estival este în toi și moldovenii se pregătesc pentru o vacanță de vis. Una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor este și Grecia. Vara anului 2022 se caracterizează printr-o creșterea a prețurilor în toată lumea, astfel, toți se întreabă ce prețuri sunt în acest an.

Majoritatea turiștilor care s-au întors deja din vacanță din Grecia, spun ca meniurile tavernelor grecești arată prețuri cu 10-15% mai mari față de cele de anul trecut. Există însă și cazuri în care prețurile au fost menținute, dar au fost micșorate porțiile, spun turiștii. Turiștii care au călătorit în Grecia, fie Halkidiki, Thassos sau Lefkada, consideră că nu este o creștere mare a prețurilor față de creșterea din restul țărilor europene.

Prețuri la carburanți

Prețul carburantului a crescut foarte mult în Grecia în ultima perioadă și a ajuns la peste 2,4 euro pe litru pentru benzină și peste 2,13 euro/litru pentru motorină.

Prețuri cazare în Grecia

Față de anii trecuți, in majoritatea locațiilor de vacanța din Grecia, prețurile la cazare au crescut cu cel puțin 20%! Cu toate acestea, vei găsi o cazare potrivită pentru orice buzunar și preferințe. Pentru a vedea aproximativ cât v-ar costa cazarea pentru perioada dorită puteți face o mică căutare pe Booking.

Prețuri pe plajă în Grecia

• bere Mythos: 4 – 5 euro;

• Coca Cola – 1,90 euro;

• frappe – 5 euro;

• apă plată – 0,8 euro;

• apă carbogazată – 3 euro;

• milkshake – 5,5 euro.

• închiriere șezlong – 5 euro

În Grecia, barurile si tavernele ce administrează porțiunile de plajă, asigură șezlonguri și umbrele de soare gratuite turiștilor care au un consum de minim 10 euro! Acest bun obicei se mai păstrează încă.

Prețuri la taverne în Grecia

Indiferent de locația unde vei petrece vacanța, trebuie sa știți că o bere Mythos la tavernă costa 4 – 5 euro, un suc – 1,90 euro, frappe – 5 euro, apă plată 0,8 euro, apa carbogazată – 3 euro, milkshake – 5,5 euro.

• tzatziki – 4 euro;

• salată de icre – 4,50 euro;

• salată de vinete – 4,50 euro;

• brânză Saganaki – 6,50 euro;

• salată grecească – 5-6 euro;

• caracatiță la grătar – 12,5 euro;

• creveți la grătar – 14 euro;

• calamar la grătar cu garnitură – 9,50 euro;

• calamar umplut cu branză Feta – 14 euro;

• sardine la grătar – 8,50 euro;

• souvlaki de porc – 7,5 euro;

• șnițel de pui cu garnitură – 8 euro;

• platou mix grill pentru 2 persoane – 18 euro;

• paste cu fructe de mare: 10 – 12 euro;

• miel la grătar – 8 -10 euro porția;

• vită cu orez – 8,1 euro;

• stiffado – 13 euro;

• pita-gyros – 3 euro;

• gyros la farfurie 5,5 – 6 euro;

• hamburger cu cartofi și salată – 6-8 euro;

Băuturi: bere Mythos: 4 – 5 euro, bere Amstel: 4 – 5 euro, Metaxa – 6 euro, ouzzo – 3 euro, tsipuro – 3 euro.

Deserturi: iaurt cu miere – 4 euro, baklava – 5,50 euro.

Menționăm că prețurile sunt aproximative și diferă în funcție de regiune și restaurant/tavernă.

Potrivit go-thassos.gr, pe insula Thassos o masă fără pretenții costă între 10 -15 euro/persoana la o terasă, cu băuturi incluse.

Desigur, pe lângă terase, există posibilitatea aprovizionării de la supermarket, de la localnicii adesea întâlniți la marginea drumului (cu legume, fructe, ulei de măsline, brânză și alte diferite produse locale) sau direct din porturi (pentru pește), la prețuri cu mult mai mici decât la restaurant.

Majoritatea locațiilor de cazare oferă și posibilități de gătit. Există locuri amenajate pentru grătare, iar oferta de pește și carne roșie este remarcabilă.

În multe măcelării, carnea de vită sau de pește poate fi mai ieftină decât cea de pui.

#preturi #vacanta #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.