CISAC face praf legea drepturilor de autor a AGEPI. Scrisoare deschisă adresată Guvernului: retrageți proiectul

The International Confederation of Societies of Authors and Composers (CISAC), organizația cu cea mai mare autoritate internațională în domeniul drepturilor de autor a expertizat proiectul de lege cu privire la drepturile de autor, elaborat și promovat în mare grabă de AGEPI și votat deja în prima lectură de deputați.

Astfel, potrivit CISAC proiectul de lege deschide calea haosului. Procedura de avizare este o prevedere eșuată din start care nu are nici un sens. În subregiunea Europei de Est, de care face parte și Republica Moldova, protecția eficientă a dreptului de autor este mai degrabă încă o excepție decât o regulă.

Noua lege va avea un efect puternic de perturbare a pieței, limitează în mod arbitrar metodele de remunerare și nu are nicio justificare. Astfel de limitare legală nu are nimic de-a face cu Directiva UE OGC din 2014. Se blochează mecanismul de gestiune colectivă pe perioadă nedeterminată. Așa plafoane contravin art. 12 alin.(3) din Directiva OGC, iar unele dintre măsuri depășesc cu mult cerințele Directivei OGC. Ba mai mult, depunerea repertoriului societăților la AGEPI … este o prevedere excesivă.

În conformitate cu normele internaționale și UE, remunerația compensatorie pentru copia privată („RC-CP”) este o sursă esențială de venit pentru toți autorii, interpreții și alți titulari de drepturi, așa cum a demonstrat și Studiul global privind copierea privată publicat de CISAC în 20201 . Atunci când este implementat corespunzător, reprezintă singurul mecanism eficient care le permite titularilor de drepturi să fie despăgubiți pentru prejudiciul cauzat prin copierea la scară largă a operelor lor pentru uz personal.

CISAC consideră că proiectul de lege, contrar obiectivului său declarat de modernizare și consolidare a protecției drepturilor de autor și a sistemului de gestiune colectivă prin continuarea armonizării cu legislația UE, va slăbi și va pune în pericol drepturile autorilor și ale OGC-urilor care îi reprezintă pe aceștia în Moldova, dacă va fi adoptat de Parlament în forma sa actuală, așa cum s-a aprobat în primă lectură.

Reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI) au transmis o scrisoare deschisă Guvernului, prin care, în numele a peste 650 de autori, interpreți și artiști ai Republicii Moldova, solicită retragerea proiectului Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe (număr unic 521/AGEPI/2021) din Parlamentul Republicii Moldova.

https://www.facebook.com/AsociatiaNationalaCopyright/posts/scrisoare-deschis%C4%83-c%C4%83tre-prim-ministra-republicii-moldova-dna-natalia-gavrili%C8%9Ba-/1897074060497810/

În același timp, Organizațiile de Gestiune Colectivă au transmis către Guvern o scrisoare deschisă în care menționează că, după ce proiectul a fost expediat Parlamentului Republicii Moldova s-au aflat mai multe fapte, precum că conținutul proiectului denotă conflict de interese evident și direct, cât și contrar Deciziei Curții Constituționale din 24.07.2018. Prin acest proiect a fost implementată o așa numită listă a echipamentelor și suporturilor materiale, unde nu se regăsesc 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, pentru care la moment se achită remunerație titularilor de drepturi, scopul acestor prevederi fiind prejudicierea autorilor, oamenilor de artă și cultură.

Totodată, declarațiile directorului AGEPI din cadrul ședinței Guvernului din 22 iunie 2022, prin care a afirmat că există calcule ale Ministerului Economiei ce confirmă că titularii de drepturi vor primi mai mulți bani odată cu micșorarea procentului existent la moment (de la 3% până la 0,3%) și cu micșorarea listei echipamentelor cu funcție de reproducere cu 2/3, constituie un fals, deoarece astfel de calcule nu există.

Având în vedere cele menționate mai sus, constatăm că Guvernul a fost manipulat și indus în eroare de către funcționarii AGEPI, având unicul scop favorizarea ilegală a utilizatorilor, în detrimentul titularilor de drepturi. Atragem atenția că prejudicierea intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe a fost constatată și de Centrul Național Anticorupție în Raportul de expertiză anticorupție a proiectului de lege.

Amintim că zilele trecute au fost transmise scrisori către deputații Parlamentului Republicii Moldova prin care au

https://bani.md/scrisoare-deschisa-catre-deputati-agepi-a-prezentat-o-lege-intoxicata-cu-falsuri-manipulari-si-coruptie/

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu.

#asociații #drepturi de autor #scrisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.