WINET – concluzii la final de proiect

04 Nov. 2021, 13:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2021, 13:01 // Bani și Afaceri //  MD Bani

După cum spunea Henry Ford „Dacă toți se mișcă în aceeași direcție, succesul este garantat”. Acest principiu a stat la baza proiectului „WINET – Comerț și inovație în industria vinului”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul operațional pentru bazinul Mării Negre 2014-2020, care a facilitat consolidarea relațiilor între toți jucătorii industriei vitivinicole din trei țări din regiunea bazinului Mării Negre: Republica Moldova, România și Bulgaria. Proiectul a reușit să devină o platformă de comunicare regională, nu doar o simplă bază de date. Astfel, sute de reprezentanți ai industriei vinicole din Moldova, România și Bulgaria au fost cooptați într-o rețea care a permis eficientizarea dialogului nu doar între companii, dar și cu autoritățile naționale, agențiile de dezvoltare, parteneri din industriile conexe și societatea civilă.

Principalul partener de implementare al proiectului este Agenția de Investiții „Invest Moldova”, aceasta fiind susținută de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea din România și de Camera de Comerț și Industrie Stara Zagora din Bulgaria.

Pe parcursul perioadei de implementare au fost organizate o serie de evenimente printre care vizitele de  schimb de bune practici, în cadrul cărora vinificatorii au avut ocazia de a împărtăși din experiența lor, de a cunoaște tehnologiile de producere și metodele de promovare pe care le utilizează vinăriile din celelalte două țări participante la proiect. Cele 6 webinare care au implicat speakeri renumiți din domeniul vitivinicol au abordat subiecte care prezintă interes în contextul actual al industriei, iar spectatorii au avut ocazia să primească de la specialiști răspunsuri la întrebări.

Proiectul a însemnat și prima conferință transfrontalieră. Astfel, comunitatea industriei vitivinicole din cele trei țări s-a reunit în cadrul evenimentului, iar cei 18 speakeri din R. Moldova, România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie, Italia, Elveția și Germania au abordat la eveniment, în cadrul panelurilor de discuții, prezentărilor și sesiunilor de networking cele mai relevante subiecte din domeniul vitivinicol, au făcut analiza situației actuale a sectorului, au conturat noi perspective de dezvoltare și colaborare și au împărtășit idei despre depășirea crizei provocate în contextul pandemic.

La conferința moderată de către Directorul General Adjunct al Agenției de Investiții „Invest Moldova” și liderul proiectului WINET, Elena Oleinic – Slivinschi, au fost invitați reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor de stat din cele trei țări, precum și ai corpului diplomatic, echipele de implementare a proiectului, producătorii și alți actori din industrie, printre invitații cu renume mondial fiind Pau Roca, Directorul General al Organizației Internaționale a Viei și Vinurilor, Dr. Caroline Gilby, Master of Wine, Joe Fattorini, scriitor și prezentator al The Wine Show și mulți alții

De asemenea, în cadrul proiectului a fost  creată platforma winet.wine – instrument valoros de networking și marketing, unde producătorii din cele trei țări au ocazia să-și expună vinurile, având astfel acces la un număr mare de potențiali parteneri și cumpărători.

Mai mult, oricine este interesat de un anumit produs poate apăsa butonul „Solicită oferta” și obține informație și oferta de preț imediat. Este o punte de legătură directă între producător și potențialul partener de comerț, care permite evitarea multor pași inutili în procesul de comunicare și economisește timp și efort.

Proiectul „WINET – Comerț și inovație în industria vinului” a ridicat networking-ul clasic la un alt nivel, utlizând instrumentele digitale, pentru a crea posibilități fără precedent de dezvoltare a comerțului în industria vitivinicolă din Moldova, România și Bulgaria.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.