WINET – concluzii la final de proiect

04 Nov. 2021, 13:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2021, 13:01 // Bani și Afaceri //  MD Bani

După cum spunea Henry Ford „Dacă toți se mișcă în aceeași direcție, succesul este garantat”. Acest principiu a stat la baza proiectului „WINET – Comerț și inovație în industria vinului”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul operațional pentru bazinul Mării Negre 2014-2020, care a facilitat consolidarea relațiilor între toți jucătorii industriei vitivinicole din trei țări din regiunea bazinului Mării Negre: Republica Moldova, România și Bulgaria. Proiectul a reușit să devină o platformă de comunicare regională, nu doar o simplă bază de date. Astfel, sute de reprezentanți ai industriei vinicole din Moldova, România și Bulgaria au fost cooptați într-o rețea care a permis eficientizarea dialogului nu doar între companii, dar și cu autoritățile naționale, agențiile de dezvoltare, parteneri din industriile conexe și societatea civilă.

Principalul partener de implementare al proiectului este Agenția de Investiții „Invest Moldova”, aceasta fiind susținută de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea din România și de Camera de Comerț și Industrie Stara Zagora din Bulgaria.

Pe parcursul perioadei de implementare au fost organizate o serie de evenimente printre care vizitele de  schimb de bune practici, în cadrul cărora vinificatorii au avut ocazia de a împărtăși din experiența lor, de a cunoaște tehnologiile de producere și metodele de promovare pe care le utilizează vinăriile din celelalte două țări participante la proiect. Cele 6 webinare care au implicat speakeri renumiți din domeniul vitivinicol au abordat subiecte care prezintă interes în contextul actual al industriei, iar spectatorii au avut ocazia să primească de la specialiști răspunsuri la întrebări.

Proiectul a însemnat și prima conferință transfrontalieră. Astfel, comunitatea industriei vitivinicole din cele trei țări s-a reunit în cadrul evenimentului, iar cei 18 speakeri din R. Moldova, România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie, Italia, Elveția și Germania au abordat la eveniment, în cadrul panelurilor de discuții, prezentărilor și sesiunilor de networking cele mai relevante subiecte din domeniul vitivinicol, au făcut analiza situației actuale a sectorului, au conturat noi perspective de dezvoltare și colaborare și au împărtășit idei despre depășirea crizei provocate în contextul pandemic.

La conferința moderată de către Directorul General Adjunct al Agenției de Investiții „Invest Moldova” și liderul proiectului WINET, Elena Oleinic – Slivinschi, au fost invitați reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor de stat din cele trei țări, precum și ai corpului diplomatic, echipele de implementare a proiectului, producătorii și alți actori din industrie, printre invitații cu renume mondial fiind Pau Roca, Directorul General al Organizației Internaționale a Viei și Vinurilor, Dr. Caroline Gilby, Master of Wine, Joe Fattorini, scriitor și prezentator al The Wine Show și mulți alții

De asemenea, în cadrul proiectului a fost  creată platforma winet.wine – instrument valoros de networking și marketing, unde producătorii din cele trei țări au ocazia să-și expună vinurile, având astfel acces la un număr mare de potențiali parteneri și cumpărători.

Mai mult, oricine este interesat de un anumit produs poate apăsa butonul „Solicită oferta” și obține informație și oferta de preț imediat. Este o punte de legătură directă între producător și potențialul partener de comerț, care permite evitarea multor pași inutili în procesul de comunicare și economisește timp și efort.

Proiectul „WINET – Comerț și inovație în industria vinului” a ridicat networking-ul clasic la un alt nivel, utlizând instrumentele digitale, pentru a crea posibilități fără precedent de dezvoltare a comerțului în industria vitivinicolă din Moldova, România și Bulgaria.

06 Nov. 2026, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Nov. 2026, 13:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.