FMI ia în calcul o recesiune globală pentru anul viitor. Kristalina Georgieva: Va fi un an dificil

07 Iul. 2022, 12:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Iul. 2022, 12:43 // Actual //  MD Bani

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat că perspectivele economiei globale „s-au înrăutăţit semnificativ” din aprilie şi nu ar putea exclude o posibilă recesiune globală anul viitor, ţinând cont de riscurile ridicate, transmite Reuters.

În următoarele săptămâni, FMI ar putea înrăutăţi estimarea privind creşterea de 3,6% a economiei mondiale în 2022, pentru a treia oară în acest an, iar economiştii Fondului încă lucrează la finalizarea cifrelor, a declarat pentru Reuters Kristalina Georgieva.

La finalul acestei luni, FMI ar urma să publice o actualizare a previziunilor pentru 2022 şi 2023, după ce în aprilie a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale cu aproape un punct procentual. În 2021, PIB-ul global a înregistrat un avans de 6,1%.

„Perspectivele de la ultima noastră actualizare din aprilie s-au înrăutăţit semnificativ”, în urma extinderii inflaţiei, a majorărilor mai substanţiale de dobânzi, a încetinirii creşterii economiei Chinei şi a escaladării sancţiunilor legate de invadarea Ucrainei de către Rusia, a apreciat şeful FMI. „Suntem în ape extrem de agitate.”

Întrebată dacă ar putea exclude o recesiune globală, Georgieva a răspuns: „Riscul a crescut, astfel încât nu o pot exclude.”

Recentele date arată că unele mari economii, inclusiv China şi Rusia, s-au contractat în trimestrul doi, a explicat şeful FMI, adăugând că riscurile ar putea fi chiar mai ridicate în 2023.

„Va fi un an 2022 dificil, dar unul chiar mai dur în 2023. Riscul recesiunii a crescut în 2023”, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional.

Oficialul a apreciat că înăsprirea condiţiilor financiare, care durează mai mult timp decât se estima, complică perspectivele economiei globale şi de aceea este esenţială ţinerea sub control a creşterii preţurilor.

O creştere economică mai lentă ar putea fi „preţul necesar de plătit”, ţinând cont de necesitatea urgentă şi presantă de a reface stabilitatea preţurilor, a declarat Georgieva.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!